Patapievici infirma. Dar, de fapt, confirma

In urma editorialului pe care l-am publicat in ZIUA, intitulat "Cu bigudiuri pe creier", Horia Roman Patapievici si-a exercitat dreptul la replica. Evident, asa cum ma asteptam, de altfel, a infirmat enunturile mele. El spune ca nu este adevarat ca ar fi facut o analogie intre antisemitism si antibasescism, ca nu sunt reale contraperformantele, despre care am scris, legate de modul in care este cheltuit banul public la Institutul Cultural Roman, al carui presedinte este, si ca nu se face vinovat de "spagi politice" din banii contribuabililor. In final, ma informeaza ca voi fi actionat in judecata. Pentru a-i oferi munitie suplimentara, in procesul pe care il va intenta tot pe bani publici, voi veni, in cele ce urmeaza, cu argumente suplimentare.
Este cel putin regretabil, daca nu cumva scandalos, ca persoana care raspunde la numele de Patapievici creeaza o confuzie evidenta si, de altfel, declarata intre el si o institutie a statului, pe care, temporar, o pastoreste. De ce afirm acest lucru? Pentru ca dreptul la replica, in integralitatea lui, este asumat de presedintele Institutului Cultural Roman. Este adevarat ca unele referinte vizeaza institutul. Dar este la fel de adevarat ca cele mai multe se adreseaza persoanei. Autorului unei opinii, publicate in ziarul "Evenimentul Zilei".
In consecinta, daca era corect, cel cu "bigudiuri pe creier" ar fi trebuit sa-si utilizeze dreptul la replica in mod simetric. Nu este permis sa pui tunurile statului pe un jurnalist, din motive de ordin personal. Ce i-am reprosat eu acestui personaj? Folosind un citat din propria sa analiza, publicata si semnata in ziarul mai sus amintit, am afirmat ca nu este corecta analogia intre cei care comit acte de antisemitism si cei care critica prestatia prezidentiala a omului politic Traian Basescu.

Am spus mai mult si repet: a pune semnul egalitatii intre cele doua fenomene sau a face o extrapolare de la unul la altul este un gest profund jignitor, insultator chiar, la adresa evreilor. Acestia sufera de mii de ani, ca urmare a manifestarii unor sentimente de natura rasiala in raport cu ei. Antisemitismul, ca fenomen, a avut consecinte dramatice de-a lungul istoriei. A stat la baza uciderii si persecutarii a milioane de suflete. A stat chiar la baza Holocaustului. Ce reprezinta, in raport cu tragedia prin care au trecut cei care au suferit consecintele anti semitismului, lupta pentru putere a unui personaj politic trecator, cum este Traian Basescu? Cum poate fi facuta o analogie intre vinovatii de antisemitism si cei care se fac "vinovati" de contestarea lui Traian Basescu? De ce crede omul cu bigudiuri pe creier ca este o vina in a afirma intr-un an, in definitiv electoral, ca Traian Basescu nu merita inca un mandat prezidential, pentru ca nu l-a meritat nici pe primul? Si ce este atat de inspaimantator, la nivel planetar, ca exista din ce in ce mai multi cetateni si analisti si simpli jurnalisti care sesizeaza ca Basescu este un model distructiv de om politic?
PAnA aici, Patapievici ar fi avut dreptul sa polemizeze cu mine in nume propriu. Si abia in continuare el poate semna ca presedinte ICR. Fara sa vrea, in dreptul sau la replica, a confirmat acuzatia pe care i-am adus-o. Si anume, ca a utilizat, in mod pagubos, banul public. Pentru a cheltui trei euro
a risipit un euro pentru cheltuieli administrative. Raportul corect ar fi fost unu la zece. Daca nu stie, sa citeasca. Apoi, el contesta ca a utilizat bani publici, acordand spagi politice. Sa faca publica, imediat, pe site-ul ICR, lista tuturor persoanelor pentru care, intr-o forma sau alta, ICR a cheltuit bani. Se va vedea ca acestia fac parte din haita lui Traian Basescu. Si niciunul dintre ei nu este contestatar.