Steaua invinge in Liga Campionilor la handbal

LIGA CAMPIONILOR LA HANDBAL MASCULIN. Steaua Bucuresti isi continua drumul magistral prin grupa E a Ligii Campionilor la handbal masculin.

Dupa doua victorii a urmat si a treia. De aceasta data in deplasarea din Slovenia, acolo unde s-a impus cu 30-29 in fata echipei gazda Cimos Koper. Aceste 3 victorii le asigura bucurestenilor participarea in Cupa Cupelor dupa locul 3.

Urmatorul meci va fi acasa impotriva favoritei grupei, spaniolii de la Portland San Antonio, peste exact o saptamana.

Rezultate Liga 1 - Etapa 14

LIGA I - etapa 14. Etapa a 14-a a gazduit derbyul Rapid - Steaua, meci care a dezamagit prin atitudinea defensiva a celor doua echipe. Cu aceasta remiza Steaua a ajuns la 10 meciuri consecutive in care nu a mai cunoscut bucuria victoriei. In Ghencea vine in etapa urmatoare Politehnica Timisoara.

La Timisoara echipa gazda vede negru in fata ochilor atunci cand intalneste pe Dinamo, echipa care in urma cu o saptamana nu era in stare sa lege o faza a reusit in Banat sa foloseasca fiecare minge cu eficienta maxima.

Spectacol marca Arsenal in Cupa Ligii

Rezultate Cupa Ligii - Anglia . Trupa de pusti a lui Arsenal a facut senzatie in Cupa Ligii, invingand usor Wigan Athletic cu scorul de 3-0. Totul a inceput in minutul 43 cand Simpson a deschis scorul si care tot el, avea mai tarziu in minutul 68 sa-si treaca in cont o dubla. Peste alte 3 minute Vela a inchis tabela de marcaj, scor 3-0.

Arsenal

Echipa de start:

Lukasz Fabianski, Kieran Gibbs, Johan Djourou, Alex Song, Gavin Hoyte, Fran Merida, Mark Randall, Aaron Ramsey, Jack Wilshere( 77Amaury Bischoff), Jay Simpson ( 77 Henri Lansbury), Carlos Vela ( 84 Rui Fonte)



Wigan Athletic

Echipa de start:

Chris Kirkland, Mario Melchiot, Titus Bramble, Emmerson Boyce, Maynor Figueroa, Antonio Valencia, Wilson Palacios, Lee Cattermole ( 68 Michael Brown), Daniel De Ridder, Jason Koumas ( 58 Henri Camara), Amr Zaki.

Cupa Romaniei Timisoreana - optimi de finala

Cupa Romaniei Timisoreana. Venind dupa un meci dezamagitor din campionat impotriva rivalei eterne Steaua Bucuresti, rapidistii s-au revansat impotriva unei echipe care nu are multe de spus in fotbal, invingandu-i cu un categoric scor 3-0.

Inca din minutul 12, Rapid a deschis scorul prin portughezul Joao Paulo Pinto printr-un sut de la 12 metri la coltul scurt. Nemultumiti cu scorul mic de pe tabela rapidistii au majorat scorul in minutul 72 printr-o lovitura de cap a lui Fernandes in urma unui corner executat de Herea. Insa nu acesta avea sa fie scorul final pentru ca Herea, in urma unui un-doi cu Joao Paulo, a facut ca tabela sa arate 3-0 pentru rapidisti.

Echipa de start

Rapid

A. Marinescu - Vella, Fernandes( 86 Mardare), J. P. Andrade, Bozovici - Adefemi-( 80 Lazar) Herea, Nicolae Grigore, Julio Cesar - Djalovici( 62 Cesinha), Joao Paulo



International Pitesti

Stoicescu - Chericheş, Răduţ, Vezan, Itu, Dicu, Neagu(65 Matei), C. Lazăr, Baicu, Cicur(62 Vlad), Tatarciuc

Metalul Galati nu e chiar otel

VOLEI - LIGA CAMPIONILOR. Infrangere la volei in a doua etapa a Ligii Campionilor pentru Metal Galati.
Dupa inceputul de vis din prima etapa in care galatencele s-au impus in Polonia cu 3-0 a venit si prima infrangere impotriva turcoaicelor de la Vakifbank Gunes, scor general 1-3 la seturi.(16-25, 25-21, 24-26, 23-25).

Metalul are nevoie de 3 victorii pentru a iesi din faza grupelor.

Boc şi Berceanu au inaugurat un drum. S-a rupt după cinci zile

Centura oraşului Gherla, inaugurată vineri, a fost închisă circulaţiei, după ce asfaltul s-a lăsat. De-a lungul timpului
ghinionul i-a urmărit şi pe alţi politicieni-tăietori de panglici, pe drumurile naţionale.

Traficul
rutier pe centura de ocolire a municipiului Gherla, care a fost inaugurată vineri de premierul Emil Boc şi de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a fost închis după numai câteva zile din cauza unor infiltraţii de apă sub o porţiune a carosabilului, care au făcut ca asfaltul să cedeze. Drumul va rămâne închis pentru două săptămâni, informează “Ziua de Cluj”. Drumul a fost închis după ce o parte din carosabil s-a surpat şi este nevoie de construirea unui zid de sprijin şi de refacerea drumului pe o porţiune.

Directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj, Ion Pantelimon, a declarat miercuri pentru MEDIAFAX că problema va fi remediată, iar drumul va fi redeschis circulaţiei în termen de două săptămâni.

“Este o denivelare a carosabilului cauzată, probabil, de o acumulare de apă, de blocarea unui dren. Se va construi un zid de sprijin, iar drumul va fi redeschis circulaţiei în maxim două săptămâni”, a spus Pantelimon. „Nu poate fi altceva decât un drenaj blocat. E urmarea unor lucrări care nu se fac continuu: lucrezi puţin, întrerupi un an, tot aşa“, a adăugat el.

Problema constă în faptul că asfaltul de pe carosabil s-a lăsat, pe o porţiune de câţiva metri, pe una din cele două benzi ale drumului, din cauza infiltrării apei care a spălat pietrişul. Potrivit lui Pantelimon, lucrarea nu a fost recepţionată de la constructor, deşi a fost inaugurată în prezenţa premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Radu Berceanu. „Oficial, nu s-a recepţionat lucrarea, iar remedierea se va face pe banii constructorului, care a spus că se poate lucra mai bine dacă traficul rutier e închis. Centura a fost deschisă circulaţiei pentru a nu se bloca
traficul în municipiul Gherla cu ocazia pelerinajului de la Mănăstirea Nicula“, a precizat Ion Pantelimon.

Centura Gherlei, executată de spaniolii de la FCC, are o lungime de cinci kilometri şi a costat 7,5 milioane de lei. Centura Gherlei nu e singurul drum care s-a stricat imediat după ce a fost reparat de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Într-un caz relatat de către „Evenimentul Zilei“, asfaltul pe şase kilometri ai drumului naţional care leagă Slobozia de Drajna s-a rupt anul trecut, după ce fusese reparat în 2007. Cauza ar fi fost, potrivit inspectorilor în construcţii, calitatea nepotrivită a pietrei din fundaţia drumului.

La începutul acestui an, pe şantierul autostrăzii Transilvania s-a prăbuşit o grindă de beton, grea de 13 tone, riscând să omoare localnicii. Grinda s-a prăbuşit pe un drum folosit de copii pentru a merge la şcoală, conform declaraţiilor localnicilor. Inspecţiei de Stat în Construcţii Bihor a spus că pasarela a fost montată definitiv, dar că nu a fost plătită firmei Bechtel deoarece proiectantul şi consultantul au avut obiecţii la recepţia sa.

În luna iulie a acestui an, la două zile după ce ministrul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Vasile Blaga, a inaugurat capătul dinspre DN 13 al tronsonului doi al centurii ocolitoare a Braşovului, asfaltul s-a stricat, a relatat şi cotidianul „Gândul“. ½oferii au fost rugaţi să circule cu doar 5 kilometri pe oră, doar pe una dintre cele două benzi, deoarece, pe o porţiune de aproximativ 70 de metri, pământul şi pietrişul de sub asfalt s-au surpat.

Guvernul, ingenuncheat de baronii locali

Majoritatea primariilor de municipii nu vor aplica standardele de cost atat de des clamate de Guvern in ultima perioada.

» Aceasta, in conditiile in care in multe primarii mari functioneaza servicii a caror activitate din bani publici este imposibil de justificat.

Potrivit presedintelui asociatiei Municipiilor din Romania (AMR), Gheorghe Falca, este putin probabil ca pana la finele acestui an sa mai aiba loc reduceri in schemele de personal din administratia locala. Gheorghe Falca (PDL), care este si primar al municipiului Arad, a declarat ca in institutia pe care o conduce nu vor fi operate reduceri de personal, iar daca Guvernul va cere acest lucru ca sa faca economii, procedurile ar dura oricum pana la finele anului. "Un primar care vrea sa modifice organigrama trebuie sa respecte niste proceduri cum ar fi obtinerea avizului national al sindicatului functionarilor publici. Noi suntem aproape in luna septembrie si nu ar mai fi timp pana la finele anului", a spus Falca. Declaratia presedintelui AMR vine in contextul in care reprezentanti ai coalitiei de guvernare PDL-PSD au stabilit

deja normativul de personal la nivelul primariilor de comune si al consiliilor judetene, ceea ce inseamna ca multi dintre angajatii acestor institutii vor trebui sa plece acasa. Reprezentantii Guvernului "au uitat" insa multe primarii de municipii, care au zeci de angajati
ce ocupa posturi in directii sau servicii a caror utilitate publica este cel putin indoielnica, daca nu imposibil de justificat. Misterul "amneziei" Guvernului a fost deslusit de primarul Constantei, Radu Mazare (PSD), care a declarat intr-o emisiune televizata ca a convenit cu "domnul Nica si cu domnul Dragnea" ca primariile de municipii care nu primesc bani de la bugetul de stat sa decida singure in privinta personalului. In acest context, Mazare a anuntat ca vrea sa mai faca angajari la primarie.

De la "Casuta cu pitici" la "Documente secrete"
La Primaria Constanta
lucreaza, conform declaratiilor primarului, aproape 450 de salariati, iar circa 30% din posturi sunt neocupate, fiind blocate. La aceasta primarie functioneaza insa servicii care se ocupa exclusiv de pomenile electorale ale primarului, precum Serviciul Achizitii si de Distribuire Ajutoare sau Serviciul Administrare Club Pensionari. In municipiul Hunedoara, primaria condusa de Ovidiu Hada (PNL) are 600 de angajati la o populatie de peste 71.000 de locuitori. Spre comparatie, Primaria Vaslui lucreaza cu doar 180 de angajati, in conditiile in care municipiul are putin peste 70.000 de locuitori. In subordinea Primariei Hunedoara se afla, prin multitudinea de servicii, Serviciul Public "Gradina Zoologica si Ecarisaj" Hunedoara, Serviciul Public "Bazinul de Inot" si Institutia Publica "Casuta cu pitici" (cacofonia tine de titulara oficiala – n.r.).
La Craiova, unul dintre cei mai vehementi contestatari ai masurilor anticriza la nivelul administratiei locale, primarul Antonie Solomon (PDL), a declarat ca institutia pe care o conduce are 522 de angajati, numar raportat la 302.000 locuitori, si ca atare el nu are ce sa disponibilizeze. Primarul Craiovei are in coordonare, printre multe alte directii ale primariei, un Serviciu de Imagine, Relatii Internationale, Redactie ziar, platit din bani publici.

Servicii care se bat cap in cap, directii suprapopulate
In ce priveste Primaria Brasov
, edilul George Scripcaru (PDL) nu este de acord nici macar cu concediul de zece zile fara plata al angajatilor. Despre reducerea de personal nici nu poate fi vorba, desi la Brasov o singura directie din cadrul Primariei – Directia Servicii Sociale – are in subordine mai multe servicii a caror activitate se suprapune flagrant. Astfel, Directia Servicii Sociale are un Serviciu de Ajutor Social, dar si Serviciul Alocatii Sociale, Compartimentul Cantina de Ajutor Social, precum si un Compartiment Asistenta Sociala. O situatie similara se intalneste si la Iasi. Primarul Gheorghe Nichita (PSD) are in subordine doua servicii care se bat cap in cap: Biroul Administrare Infrastructura si Echipamente IT si, respectiv, Biroul Administrare Baze de Date si Aplicatii
Informatice.

Primaria Iasi are 760 de angajati la un numar de peste 300.000 de locuitori. La aceasta primarie, o singura directie, Directia Economica si Finante Publice Locale, are in componenta nu mai putin de 20 de servicii si birouri. Tot la Primaria Iasi functioneaza din 2006, in subordinea Directiei Comunicare, si Biroul de Democratie Participativa Locala. Teoretic, la aceasta primarie ar urma sa se faca disponibilizari. Nu acelasi lucru este insa preconizat la Primaria Municipiului Cluj, oras care are aproape 320.000 de locuitori. Potrivit presedintelui Federatiei Nationale a Sindicatelor din Administratie (FNSA), Valer Suciu, care este si liderul sindical din Primaria Cluj-Napoca, primaria clujeana lucreaza cu un deficit de 22 la suta din personal. Acesta a precizat ca in aparatul de specialitate al primarului municipiului Cluj-Napoca sunt 580 de salariati si ca impreuna cu toate serviciile din subordine ar trebui sa fie, conform organigramei, 1.700 de angajati, dar sunt doar in jur de 1.300. La Primaria Cluj-Napoca exista servicii a caror activitate poate fi considerata utila doar de catre primar. Astfel, primaria condusa de Sorin Apostu (PDL) are in componenta un compartiment numit… Documente Secrete. In vreme ce multi primari acuza deficitul de personal, altii recunosc ca schemele de personal din administratia locala sunt umflate. Este si cazul primarului Sucevei, Ion Lungu (PDL), care a anuntat desfiintarea a peste 100 de posturi din institutia pe care o conduce. "si la Primaria Suceava, ca si in toata administratia centrala si locala, schema de personal poate fi socotita umflata", a spus Lungu. Primaria Galati se pregateste sa-si reduca personalul, dar viceprimarul Nicusor Ciumacenco a declarat ca eventualele concedieri si trimiterea in concediu fara plata a personalului din administratia publica locala vor fi operate numai dupa aparitia unui act normativ in acest sens. Probabil, spune Nicusor Ciumacenco, in luna octombrie.

Oprescu: voi candida dacă asta va fi voinţa poporului

Primarul Sorin Oprescu a ieşit pe şantier, ieri, la Pasajul Basarab.

„Să purcedem”, i-a zis edilul şefului de şantier Grigore Verenciuc. Dintr-o maşină ce ieşea pe la Carrefour, după ce ocolise tot şantierul, un şofer strigă: „Dom , primar, facem şi noi podu’ ăsta?”. Nu răspunde nimeni.

Alaiul condus de edil s-a oprit lângă Grozăveşti, în dreptul unui panou cu imagini de pe şantier. Ca să nu fie deranj în timpul explicaţiilor inginereşti, Ion Dedu, directorul coordonator al proiectului Basarab, l-a pus pe loc repaus pe muncitorul
care-şi făcea treaba cu o basculantă. După ce a demonstrat cu poze că „s-au făcut progrese”, Verenciuc întrebă printre dinţi: „Finanţarea?”. „N-am probleme cu banii, n-ar fi impedimente majore ca să nu lucrăm. Pentru că nu vreau să aplic metoda meşterului Manole, să vă zidesc”, i-a răspuns edilul. După câţiva paşi se dă voie la întrebări. Ca de obicei, ziariştii curioşi încep să-l chestioneze, fără vreo legătură cu Manole, de candidatură. Şi, pentru prima
oară, Oprescu n-a mai spus nu: „Cum va fi voinţa poporului...”. Fără alte comentarii.

Batalia imobiliara: front blocat de lipsa banilor

Am facut recent un drum pe ruta Bucuresti–Peris--Butimanu cu intoarcere prin Crevedia– Buftea, zone in care agentii imobiliari isi petreceau aproape toata ziua de lucru prin 2006-2007. Amplasamente care atunci erau prezentate drept "loturi cu potential excelent de dezvoltare imobiliara" zac batute de soare, cu anunturi de vanzare infipte in bat precum crucile unor morminte razlete.

Marea batalie imobiliara a lasat in urma cativa mari invingatori si, mai ales, mici speculatori intrati prea tarziu intr-o lupta in care nu si-au dat seama ca sunt doar carne de tun.
Aiurea, pe campuri, mai rasare cate o vila
ramasa la rosu; par avanposturi abandonate de indraznetii care au impins prea departe linia frontului. Captivi in spatele liniilor inamice, unii dintre "proprietari", raniti, asteapta inca salvari miraculoase. Altii s-au predat deja. Piata i-a tradat... Pana la urma, si agentii imobiliari au intors armele! O paranteza: am pus ghilimele mai sus pentru ca unii nu sunt cu adevarat proprietari. Sunt doar titularii unei credit si victime ale unor calcule care acum dau cu minus.

La o margine de drum plin de gropi, catre soseaua Butimanu-Crevedia, un carutas de prin partea locului spune povestea unui case cu etaj
care n-a mai apucat sa imbrace tencuiala. "Au cumparat prin toamna lui 2007. Este o familie din Bucuresti. Au pus banii jos pentru 4.600 de metri si s-au imprumutat sa ridice casa. Ziceau ca vand din parcela ii dau banii inapoi la banca.... Misunau aia de la agentii dupa terenuri. Acum, nimeni nu mai intreaba. Da, de ce va intereseaza? Vreti sa cumparati?"

Loviti in plin de o realitate pe care o contraziceau vehement si, evident, interesat agensii imobiliari par sa fi trecut de partea vanzatorilor. Cel putin in cazul apartamentelor. La urma urmei, e criza: un comision mai mic e mai bun
decat nici un comision daca tranzactia nu se face. Dar la case? "Da, au scazut presurile, dar mai mult la apartamentele de bloc, cele din fondul vechi. La case, scaderea nu e asa de mare. Proprietarii scad mai greu din pres, mai ales daca sunt si finisate". Cam asa ar suna, pe scurt, explicatiile agensilor imobiliari pe care i-am intalnit ori cu care am am vorbit la telefon, nemultumiti ca incapatanarea vanzatorilor si zgarcenia cumparatorilor ii lasa, practic, fara comisioane.

Agentii spun ca, intr-un fel, nordul Capitalei da tonul: daca preturile mai scad prin Pipera, Tunari sau Otopeni, si zonele de sud sau de est se mai duc in jos. Insa cuvantul de ordine este "blocaj", chiar daca intermediarii se feresc sa recunoasca deschis. "Ne mai suna unii care se arata interesati, dar mai mult cauta ocazii. Mai mult vorbim la telefon decat mergem la vizionari. Sunt clienti care spun: daca nu e o afacere buna, nu are rost sa ne mai deplasam. Spun ca revin si dup-aia nu mai suna", marturiseste agenta unei agentii ce se declara specializata pe zona sudica a Capitalei. De fapt, aveam sa aflu, "specializarea" a devenit un fel de moft printre agentiile de marime medie care inca mai supravietuiesc. "Am vinde oriunde, numai sa se vanda. Problema e ca lumea nu mai are bani!", se plange un tanar absolvent de ASE. Marcel a terminat in 2007 si s-a angajat la agentie inca din ultimul an. "Faceam bani de mers la mare intr-o saptamana! Numai ca nu puteam pleca, in weekend clientii
voiau sa vada apartamente. Refuzam vizionari daca la telefon clientul nu parea hotarat sa cumpere. S-au dus lunile alea... Acum lucrez part-time si daca am o vizionare pe saptamana e bine. Am timp
, da, cu ce sa plec ca nu mai sunt bani".

Alba-neagra pentru Elena Udrea la Ministerul Finanţelor

Ministerul Finanţelor a trimis la Parlament, la o distanţă de numai 48 de ore, două documente care se bat cap în cap. Ambele fac referire la legalitatea demersului ministerului condus de Elena Udrea
prin care a trecut fondurile cu publicitatea la „alte cheltuieli“.

17 august 2009 - Ministerul Finanţelor trimite la Parlament un document prin care spune că Ministerul Turismului (MT) nu poate trece banii pentru publicitate la alte capitole decât cele prevăzute de lege. 19 august 2009 - acelaşi Minister al Finanţelor trimite la Parlament un al doilea document, semnat de exact aceleaşi persoane, în care spune că demersul MT are bază legală.

Primul document confirma practic prima mare suspiciune a Comisiei „Udrea“ în ceea ce priveşte cheltuielile efectuate de MT pentru reclamă şi publicitate. După cum se ştie, de la audierile de săptămâna trecută, deputaţii au descoperit că în bugetul pe 2009 al MT, la alineatul „reclamă şi publicitate“, nu este prevăzută nici o sumă de bani.

Directoarea economică a ministerului, Alina Dincă, a precizat la audierea de joia trecută că pentru acţiunile de publicitate şi promovare au fost utilizate sume de la alineatul „alte cheltuieli cu bunuri
şi servicii“. În comisie, deputaţii au ajuns la concluzia preliminară că, neexistând nici o sumă de bani trecută la alineatul „reclamă şi publicitate“, tot ce a cheltuit ministerul în scop de promovare, publicitate şi reclamă nu a avut bază legală.

În primul document trimis de Ministerul Finanţelor se menţionează explicit că „la alineatul «alte cheltuieli cu bunuri şi servicii» (...) se includ alte cheltuieli autorizate prin dispoziţiile legale în vigoare şi care nu se încadrează la celelalte articole şi alineate existente“. Cu alte cuvinte, din acest pasaj reiese că MT nu avea voie să utilizeze pentru publicitate şi promovare sume de bani de la acest alineat, din moment ce în schema de buget exista un alineat special pentru aceste cheltuieli. Deputatul PSD Vasile Bleotu a făcut următoarele câteva precizări pentru Cotidianul: „Acest document reprezintă o recunoaştere oficială, venită din partea Ministerului Finanţelor, că prin lege e interzis să utilizezi bani de la un alt alineat, dacă există unul special pentru respectivele cheltuieli. Eu nu pot să o acuz pe doamna ministru Elena Udrea direct de ceva, este posibil ca un angajat al ministerului să fi comis această gravă eroare şi de aici să se ajungă la cheltuieli fără bază legală pentru publicitate şi reclamă“.

Cel de-al doilea document al Ministerului Finanţelor, după ce aminteşte că a fost „interpretat eronat“ primul document, spune că „prinderea în bugetul Ministerului Turismului a cheltuielilor aferente Programului anual de dezvoltare a produselor turistice şi Programul anual de marketing
şi promovare are bază legală“. „Acest document nu contrazice total primul document, ci este doar o îndulcire a tonului. Practic, acest al doilea document nu modifică clasificarea pe aliniate din buget“, ne-a mai precizat Vasile Bleotu. La rândul lui, Ludovic Orban crede că acest al doilea document este rezultatul presiunii făcute de ministrul Finanţelor asupra semnatarelor primului document. Deputaţii din comisie au descoperit însă la acest al doilea document o „gravă eroare“. „Se justifică aprobarea celor două programe ale Ministerului Turismului, prin Hotărârea Guvernului nr. 314/2009. Or, această hotărâre a apărut în luna martie, în timp ce legea bugetului de stat, în luna februarie. Deci nu poate fi invocată respectiva hotărâre, fiind ulterioară“, ne-a precizat deputata Aura Vasile.

În legătură cu acest al doilea document s-a mai înregistrat un eveniment - în premieră pentru Parlamentul României. Documentul a fost adus de un comisionar. La câteva minute după ce a fost înregistrat la registratura Camerei, comisionarul a revenit şi l-a cerut înapoi, sub pretextul că revine în 10 minute cu o serie de completări. Angajatele serviciului i l-au dat înapoi, deşi, fiind înregistrat, nu mai aparţinea emitentului. După o oră şi jumătate, comisionarul a revenit şi a adus înapoi documentul despre care nu se poate decât presupune că este acelaşi.

Elena Udrea vrea altă Comisie
Ministrul Turismului a transmis, în scris, la Biroul Permanent al Camerei şi la Comisia de Anchetă motivele pentru care a decis să nu se mai prezinte nici ea, şi nici un angajat al Ministerului Turismului în faţa Comisiei. „Deşi ştiu că o asemenea Comisie are un obiectiv politic bine determinat, constând în discreditarea PDL în perspectiva alegerilor prezidenţiale din acest an, mă voi prezenta în faţa Comisiei doar în momentul în care aceasta va avea o altă componenţă, respectiv atunci când din Comisie nu vor mai face parte parlamentarii care au participat la discuţia (înregistrată ilegal - n.a.) prezentată publicului larg de către mass-media“, scrie Udrea în adresa remisă Camerei. Deputaţii din Comisie au refuzat să comenteze solicitarea Elenei Udrea. „Faptul că ne ocupăm prea mult timp cu declaraţiile politice ale doamnei Udrea chiar nu cred că este misiunea noastră“, a afirmat deputata Aura Vasile. Preşedintele Comisiei, Ludovic Orban, a fost extrem de laconic: „Nu intru în polemici politice“.

Preşedintele României a rămas singurul demnitar plătit cu 15 salarii minime pe economie

Şefii din Justiţie şi reprezentanţii celor două Camere
ale Parlamentului au coborât de pe prima treaptă de salarizare până la 14,5 salarii minime pe economie, iar şeful statului a rămas singurul demnitar plătit cu 15 salarii minime, potrivit ultimei forme a proiectului Legii unitare de salarizare.

Astfel, preşedintele României va încasa 15 salarii minime pe economie, în timp ce preşedinţii Curţii Constituţionale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şeful Consiliului Superior al Magistraturii şi preşedinţii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor vor putea câştiga maximum 14,5 salarii pe economie, arată ultima formă a proiectului Legii unitare de salarizare de joi, obţinut de NewsIn.

În prezent, salariul minim lunar pe economie este de 600 lei.

Preşedintele Curţii de Conturi va putea primi doar 11,9 salarii minime pe economie, faţă de 15 salarii minime cât ar fi urmat să primească în variantele anterioare ale proiectului Legii unice de salarizare.

Proiectul legii, cerută de FMI şi pentru care termenul limită fixat de instituţia financiară internaţională este 30 octombrie, a suferit deja mai multe modificări, după ce Finanţele au calculat că primele formule nu sunt sustenabile pentru bugetul de stat.

În actuala formă, primul ministru ar urma să câştige 12,95 salarii minime, miniştrii câte 10,95 salarii minime, iar senatorii şi deputaţii - 10,35 salarii minime.

Totodată, şefii instituţiilor aflate în subordinea Guvernului ar putea primi cel mult 10 salarii minime, potrivit proiectului elaborat de Ministerul Muncii.

Medicii
primari vor câştiga cel mult 5,1 salarii minime

Profesorii universitari cu peste 40 de ani vechime ar putea câştiga 7,6 salarii minime, în timp ce un asistent cu o vechime de 35-40 ani ar putea avea un venit echivalent cu maximum 3,4 salarii minime pe economie.

Un profesor cu grad I, ciclul II Bologna, va câştiga între 3,4 şi 4,1 salarii minime, în funcţie de vechime, în timp
un profesor gradul II cu studii superioare, ciclul I Bologna, ar putea câştiga între 2,65-3,4 salarii minime pe economie.

O educatoare sau un maistru-instructor cu studii de nivel liceal cu grad I ar urma să câştige între 2,2-3,5 salarii minime pe economie.

Totodată, un medic
primar ar putea câştiga între 4,05 salarii minime şi 5,1 salarii minime pe economie, în timp ce venitul maxim al unei asistente medicale ar putea ajunge la 3 salarii minime pe economie.

Un manager de spital cu peste 400 de paturi ar urma să câştige maximum 6,8 salarii minime, iar un manager de spital cu mai puţin de 400 de paturi cel mult 6,3 salarii minime.

În armată, cel mai mare salariu va echivala cu 10,35 salarii minime pe economie, în timp ce un simplu soldat va câştiga 1,5 salarii minime pe economie.

"Şeful Statului Major General, secretar de stat - şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul directorului Serviciului de Informaţii Externe, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi directorul Serviciului de Protecţie şi Pază vor avea un salariu echivalent cu 10,35 salarii minime pe economie", se arată în anexa din proiectul Legii Unitare de salarizare.

Guvernul nu a ajuns încă la un acord în legătură cu forma finală a Legii unitare de salarizare şi se va întruni din nou
joi seară, de la ora 19, miza fiind stabilirea nivelului de referinţă pentru grila de salarizare.

"Sunt păreri diferite în ceea ce priveşte introducerea salariului minim pe economie pentru calcularea celorlalte salarii ale bugetarilor şi o serie de miniştri doresc un coeficient 1 care să aibă o valoare fixă", au declarat miercuri seară, pentru NewsIn, surse guvernamentale.

În cazul în care salariul minim ar reprezenta nivelul de referinţă pentru grila de salarizare a sistemului bugetar, orice majorare a sa ar creşte automat cheltuielile de personal ale Executivului.

"Spiru Haret", pe lista universitatilor acreditate

Executivul a decis in sedinta de ieri, sa treaca Universitatea "Spiru Haret" pe lista unitatilor de invatamant acreditate, precizand clar specializarile si programele de studii acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu. Guvernul a hotarat, tot in sedinta de ieri, sa aloce suma de 1,5 milioane de lei
pentru finalizarea caselor
in care urmeaza sa fie stramutati localnicii de la Ocnele Mari care sunt afectati de prabusirea tavanului salinei, precum si pentru continuarea lucrarilor de prabusire controlata. Ioana Munteanu a precizat ca reprezentanti ai Corpului de control al primului-ministru se afla de ieri la Ocnele Mari, unde verifica respectarea cadrului legal in cazul acordarii de despagubiri persoanelor afectate.

Guvernul a mai adoptat si marirea bugetului Ministerului Sanatatii pentru programul de tratament medical al bolnavilor in strainatate care este in acest an de 19 milioane de lei, de doua ori mai ridicat decat suma acordata anul trecut, care a fost de 8,2 milioane de lei. De asemenea, Ioana Muntean, purtatorul de cuvant al Executivului, a anuntat ca a fost aprobat tratamentul in strainatate a opt persoane: un copil de cinci ani, sase persoane cu varste de pana in 30 de ani si o persoana de peste 50 de ani, majoritatea suferind de leucemie si avand nevoie de un transplant de maduva osoasa. Aceste ajutoare se ridica la 812.000 de euro si 145.000 de dolari, iar tratamentele vor fi facute in Israel, Germania, Austria si Belgia. Tot in domeniul sanatatii, membrii Cabinetului Boc au decis infiintarea programului national pentru combaterea pandemiei de gripa A/H1N1.

"The land of ruins" ofera cazare in statiunea Vidra

In timp ce ministrul turismului, Elena Udrea
, expune pe unde apuca fantoma relansarii turismului romanesc pe calea unui program intensiv de comunicare si publicitate finantat din bugetul obosit al statului roman cu milioane de euro, prin colturile ascunse ale Romaniei arii turistice cu un potential fantastic sunt lasate sa se ruineze rapid. Trecand peste clasica problema a absentei unei infrastructuri de acces, in multe dintre asezarile turistice ale tarii cladirile au ajuns ruine desprinse parca dintr-un final de bombardament de artilerie, iar turistul care indrazneste sa ajunga prin acele locuri, manat de amintirea unor peisaje mirifice, este nevoit sa doarma sub cerul liber, leganat, poate, de amintirea cuvintelor frumoase rostite de doamna Udrea. De exemplu, la 25 de kilometri de statiunea Voineasa, in Muntii Lotrului, se ascunde privirii statiunea Vidra, una din cele mai frumoase zone montane din Romania. Declinul statiunii a inceput dupa 1990, cand au fost incetate investitiile la un hotel de 400 de locuri. In prezent, statiunea a ajuns o tara a ruinelor, iar turistul sosit in zona dupa ce infrunta drumurile desfundate nu
are unde sa se cazeze decat sub cerul liber. Ceea ce ar fi putut sa fie statiunea Vidra, locul in care Nicolae Ceausescu voia sa organizeze olimpiada de iarna (o teza care se pare ca a scapat din repertoriul doamnei Udrea), o zona salbatica si spectaculoasa, dezvaluie turistului care a reusit sa ajunga pana aici privelisti splendide si spectaculoase perspective pe deasupra Barajului Vidra.

Statiunea Vidra – o gasiti pe DN 67, la 66 kilometri de localitatea Brezoi – dinspre Valea Oltului – si la 50 kilometri de Petrosani – Valea Jiului. De aici se pot face trasee montane prin Muntii Parangului, Lotrului sau Capatanii. Din pacate, hotelurile construite aici pe amplasamente de vis sunt abandonate si, asa cum ii sta bine oricarei cladiri parasite din Romania, devastate. Geamuri sparte, usi rupte, pereti crapati, lacate peste lacate starnesc frustrarea turistilor pe care peisajul ii indeamna sa ramana mai multe zile aici, insa neglijenta si nesabuinta economica ale autoritatilor ii alunga. Doar 20 de camere
in cateva vile inghesuite pot oferi cazare si, la sfarsit de iulie, erau ocupate. Zona de o frumusete
speciala atrage totusi iubitorii muntelui care isi monteaza corturile pe unde apuca. Din pacate insa, potentialul turistic al zonei este ignorat, iar atmosfera de Cernobil face sa simti fiori pe sira spinarii. Nu exista nici un interes la Ministerul Turismului pentru astfel de investitii uitate.

Amplasata la 1.370 de metri altitudine, Vidra beneficiaza de o partie de schi si de o instalatie de telescaun, binevenite, cu atat mai mult cu cat aici zapada persista in medie sase luni pe an. Daca drumul dinspre Voineasa este acceptabil si se bucura de un peisaj care iti fura, pur si simplu, privirea, de la Vidra spre Obarsia Lotrului, si de acolo pe Transalpina, spre Petrosani, se lasa cu "internari" la service pentru aproape orice masina mica. Zeci de kilometri de drum extrem de prost printre frumuseti de o rara salbaticie te zguduie si te ingrozesc.


Barajul Vidra, singura constructie hidrografica de acest gen formata din anrocamente, si nu din beton, este supus in acest an unui proces de reabilitare in cadrul unui program de retehnologizare a centralei de la Ciunget. In acest scop, in luna aprilie a fost stabilita golirea Lacului Vidra pana la cota 1225, pentru realizarea unor lucrari la priza barajului pe aductiunea principala si aductiunile secundare.
"Am vrut sa ajungem cu un grup de prieteni de la Petrosani pe Valea Oltului si am fost absolut stupefiati de frumusetea zonei Vidra. E una dintre cele mai frumoase zone din Romania. Pur si simplu ti se taie respiratia, asa ca ne-am bucurat si am decis sa ne oprim cateva zile sa exploram muntii, sa facem cateva trasee montane. Din pacate, pe o raza de 50 de kilometri nu am gasit absolut nici un spatiu de cazare. Erau cateva vile, dar erau pline. De departe am vazut un hotel si ne-am bucurat, insa nu mica ne-a fost mirarea cand am ajuns acolo si am vazut un spatiu devastat, cu lacate pe fiecare usa. Pur si simplu, nu ne venea sa credem. Erau doi oameni, spalau niste geamuri la o cladire
pustiita. Am dat si peste o pensiune, dar cam precara si din care rasunau manele. Cort nu aveam, la lac nu am reusit sa coboram si parea aproape secat, asa ca a trebuit sa ne continuam drumul pana la Voineasa. In orice tara civilizata o astfel de statiune ar fi fost la loc de cinste. Dar noi traim intr-o tara a paradoxurilor, unde ne batem joc
de tot ce e mai frumos", povesteste Andrei Popescu din Cluj, un impatimit al muntelui.


Localnicii, ale caror principale ocupatii sunt defrisarea muntelui, oieritul si comertul cu fructe de padure la marginea drumului care arata ca dupa razboi, au mintile infierbantate de legende. Ei povestesc cum cele patru localitati devenite peste secole statiunile dintre Vidra si Valea Oltului – Voineasa, Ciunget, Malaia si Brezoi – au fost infiintate de patru haiduci, celebri pe Valea Lotrului. Atunci cand s-au asezat fiecare la casele lor, acestia si-ar fi ingropat comorile in munte, comori peste care nu a dat nimeni de atunci.


» Infrastructura
In baza unui proiect derulat de Consiliul Judetean Valcea in asociere cu cateva primarii, se doreste dezvoltarea infrastructurii turistice din zona, amenajarea, la baza partiei, a unor zone pentru alimentatie publica, construirea statiei de imbarcare, amenajarea unei parcari cu 200 de locuri si amenajarea unor zone pentru servicii de inchiriere a materialelor sportive.
In spatiul dintre Drumul National 7A si zona de protectie a Lacului Vidra se preconizeaza sa fie construite un debarcader si un bazin care in timpul sezonului rece sa fie transformat in patinoar pe pontoane plutitoare, iar in sezonul estival va functiona ca strand. Tot in acest perimetru se vor construi o statie de epurare biologica, posturi de transformare a energiei electrice si vor fi amenajate alei pietonale si parcuri. Insa acestea sunt doar planuri si, pana cand vor fi implementate, peste barajul de la Vidra ramane sa pluteasca amaraciunea. Iar pe marginea drumului "bombardat" se vor inghesui corturile indragostitilor de salbaticie.

Legea harababurii unice

Guvernul a mai ravasit o data, in sedinta de ieri, grila de salarizare, asa-zis unica, a bugetarilor * Efectele risca sa fie dezastruoase, cei care sperau sa fie in varful ierarhiei - profesorii si medicii - trezindu-se la baza ei

Guvernul a stabilit noua ierarhie a bugetarilor, ca sa poata da salarii dupa importanta muncii in societate a fiecarui slujbas la stat. Asa ca "s-a facut dreptate", iar un profesor debu tant, un medic stagiar sau un preparator universitar vor lua leafa cat un plutonier major cu studii medii. Farma cis tii cu facultate sunt mai jos pe scara, cam la nivelul unui soldat fruntas. Si exemplele pot continua.
Marii favoriti ai sistemului bugetar sunt, insa, cei care au arme pe mana. Pentru cei care ii ajuta pe militari sa se faca mari, dascalii si medicii, se mentine dispretul traditional, astfel ca ei au ramas cu cele mai mici salarii din sistemul bugetar. Sindicatele au anuntat deja ca nu sunt de acord cu grila de salarizare care a fost discutata ieri in sedinta Executivului.
Legea salarizarii, despre care premierul Boc a afirmat ca va fi adoptata prin asumarea raspunderii in fata Parlamenului in 2 septembrie, a fost discutata inca o data ieri, in sedinta Executivului. Dupa ce coeficientii de salarizare au fost micsorati de doua ori, o data cu 40% si alta data cu 25%, reprezentantii angajatilor din sistemul sanitar, dar si din invata­mant afirma ca sunt foarte nemultumiti de actualele grile; atat profesorii, cat si personalul medical au ramas la baza piramidei salariale. Ultima forma a grilelor de salarizare urmeaza sa fie discutata saptamana viitoare cu reprezentantii sindicatelor, ne-au declarat surse din Ministerul Muncii. Discutiile pe legea unica de salarizare in sistemnul bugetar au inceput in urma cu mai bine de jumatate de an. Principiile legii au fost puse la punct usor, pana cand a venit vorba de bani. Desi Guvernul a anuntat ca proiectul va fi gata pana la 20 iunie, si mai apoi pana la 30 iunie, niciunul dintre termene nu a fost respectat. Negocierile intre sindicate si Guvern s-au impotmolit din doua motive: cine ocupa primele locuri in grila de salarizare si ce salarii se vor acorda. Venitu rile propuse de sindicate au fost respinse pentru ca bugetul nu ar fi facut fata. Salariile bugetarilor vor fi stabilite prin inmultirea coeficientilor de salarizare cu salariul minim pe economie, care in prezent este de 600 de lei. Este posibil ca, in 2010, salariul minim sa fie stabilit la 750 de lei, insa pentru aceasta va fi nevoie de disponibilizari masive in randul bugetarilor.

Lege stramba
Federatia "Solidaritatea Sanitara" sustine ca Legea unica de salarizare a devenit instrument de reducere a salariilor si nu de armonizare si de crestere a lor pentru categoriile defavorizate, astfel ca propune suspendarea discutiilor pe lege, mai ales in contextul economic actual.
"Luand ca exemplu salarizarea la varful ierarhiei, putem observa ca salariile pentru medici sunt mult prea mici raportat la tot ceea ce inseamna un medic, maximum posibil pentru un medic primar (un medic la apogeul carierei sale) dintr-un spital de urgenta (unde are cateva sporuri incluse) fiind 5,10, iar pentru un medic specialist 3,75. Cum medicii sunt varf de ierarhie si restul salariilor din sistem sunt in aceeasi situatie", se arata intr-un comunicat al Comitetul director al Federatiei "Solidaritatea Sanitara" din Romania.
Federatia considera ca legea unica a salarizarii este "unica doar cu titlul, ea preluand si mentinand diferente marcante intre diversele categorii bugetare. Actuala formula a legii leaga orice crestere de salariu si orice posibilitate de avansare profesionala de fondurile bugetare acordate fiecarui sector (alocari realizate de un sistem politic clientelar), eliminand astfel importanta meritului personal si determinand aparitia unui sistem de salarizare nestimulativ".
Potrivit grilelor de salarizare discutate ieri in sedinta de Guvern, managerul de spital cu peste 400 de paturi, care trebuia sa aiba noua salarii minime pe economie va mai beneficia de cel mult 6,80 de salarii minime, potrivit unui document obtinut de ZIUA. In cazul managerilor spitalelor care au mai putin de 400 de paturi, coeficientii vor scadea cu 25%, de la 8,40 la 6,30. Coeficientii managerilor din Serviciile de Ambulanta au fost ajustati tot cu aproape 25%, de la 9 la 6,80, iar cei ai directorilor medicali din aceleasi servicii au fost redusi de la 8,20 la 6,20. La medicul primar coeficientul este diminuat de la 5,75 la 5,10.
Gerontocratia ras-platita
Legea unica de salarizare stabileste o ierarhie bazata predominant pe vechimea in munca si nu pe valoarea personala, fiecare grad sau treapta profesionala acordandu-se in functie de vechimea in munca, iar avansarea facandu-se tot in functie de vechimea in munca, mai arata federatia. In felul acesta sunt blocate oportunitatile de cariera bazate pe merit in sistemul bugetar, tot sistemul fiind centrat pe prezumtia de experienta ce deriva din vechimea in munca. Potrivit sursei citate, alaturi de invatamantul universitar, sanatatea este la cel mai scazut nivel in ceea ce priveste beneficiile de crestere salariala anticipate. Daca pentru forma initiala a grilei, salariile in sistemul sanitar erau mai mici decat cele din alte sectoare, pe noua grila, care are coeficientii micsorati, salariile sunt cu atat mai defavorabile.
Profesorii la baza piramidei
Sindicalistii din Educatie sunt nemultumiti de diminuarea coeficientilor de ierarhizare si ca, in 2010, nu vor avea parte de niciun fel de crestere salaria la, amenintand cu greva generala. Cadrele didactice se afla in jumatatea inferioa ra a grile de salarizare, invatamantul preuniversitar situandu-se la baza piramidei, cu coeficienti cuprinsi intre doua si patru salarii minime pe economie. Profesorii universitari se afla in jumatatea superioara a grilei de salarizare, avand coeficientul 7,6. Noua grila taie mai mult de la profesorii universitari fata de cei de liceu sau scoala. Totusi, un profesor cu peste 40 de ani vechime si care are gradul I nu poate depasi coeficientul de 4,1 iar profesorului I (Studii superioare de lunga durata, ciclul II Bologna) debutant are coeficient de 1,9.

Udrea s-a prezentat la comisia parlamentară de anchetă şi a solicitat demisia a cinci dintre membri

Ministrul Turismului Elena Udrea a mers astăzi la comisia de anchetă de la Parlament unde a fost întâmpinată cu flori. Înainte de a ajunge la comisie, Udrea a depus la Parchet
o plângere penală împotriva unor membri din actuala comisie. După 20 de minute, ministrul Turismului a refuzat să participe la audieri şi a cerut demisia şi înlocuirea a cinci membri ai comisiei care apar în înregistrarea difuzată luni de presă.

"Sper că veţi spune adevărul după ce se vor termina lucrările acestei comisii. M-am prezentat astăzi în faţa dumneavoastră din respect pentru Parlament. Respect Constituţia, respect Parlamentul şi toate acţiunile mele ca persoană publică, în tot mandatul meu de ministru şi înainte, au fost în conformitate cu legile ţării", a spus Elena Udrea la începutul audierilor.

Elena Udrea
anunţase anterior că nu va da curs invitaţiei la audieri, cât timp Comisia îşi va păstra actuala componenţa.

Începerea şedinţei a fost amânată cu cinci minute pentru ca membrii comisiei să analizeze documentele aduse de Ministerul Turismului.

Udrea susţine că au fost trimise toate documentele solicitate, în timp ce Ludovic Orban îi cere Elenei Udrea să ia cuvântul numai când i se oferă.

Preşedintele comisiei, Ludovic Orban, i-a amintit Elenei Udrea că are obligaţia să spună numai adevărul pe timpul audierilor."Sper ca obligaţia de a spune adevărul este şi a comisiei", a replicat Udrea.

Elena Udrea le-a spus membrilor comisiei împotriva cărora a depus plângere penală că ar trebui să îşi dea demisia din această comisie şi din Parlamentul României.

"Nu dumneavoastră sunteţi cea care aveţi atribuţiunea de a stabili componenţa comisiei de anchetă", a declarat preşedintele comisiei Ludovic Orban.

După numai 20 de minute, Elena Udrea s-a ridicat şi a plecat pentru a merge la Ministerul Turismului unde are de rezolvat alte probleme.

Pogea: Cheltuielile Ministerului Turismului au bază legală

Cheluielile pentru promovarea turismului au bază legală. Anunţul a fost făcut de ministrul Finanţelor Publice. Gheorghe Pogea a afirmat că presa a interpretat greşit răspunsul dat de un director al instituţiei şi, mai mult, acesta nu reprezintă opinia oficială a Ministerului Finanţelor Publice.

Gheorghe Pogea i-a reproşat preşedintelui Comisiei de anchetă că a greşit atunci când a trimis cererea pentru documente
necesare anchetării cheltuielilor făcute de Ministerul Turismului unei directoare a unei direcţi din minister, şi nu conducerii instituţiei. Doina Ilie, persoana căreia i-a înaintat cererile preşedintele comisiei, nu personifică Ministerul Finanţelor Publice, a completat Pogea.

"Nu pot să stau ca struţul cu capul în nisip. Îl informez pe domnul Orban că trebuia să se adreseze conducerii ministerului", a mai spus Pogea.

Ministrul Pogea l-a ironizat pe deputatul liberal Ludovic Orban că nu cunoaşte denumirea exactă a ministerului căruia i s-a adresat. "Nu există Ministerului Finanţelor, ci Ministerul Finanţelor Publice", i-a transmis Pogea.

Pentru Udrea, plăteşte Băsescu

Mircea Marian: „Băsescu a început să cadă periculos în sondaje, el decontând inclusiv micile nebunii ale ministrului turismului. Pentru Udrea, e vremea penitenţei”.

Prin 2007, la o discuţie amicală la Costineşti, un lider al Partidului Democrat mi-a spus: „Băsescu este precum rechinul care simte sângele de la kilometri. Dacă Udrea va fi un pericol pentru el, domnul preşedinte va şti ce să facă.” Acum, privind la ceea ce se întâmplă, impresia mea este că instinctele de rechin ale lui Traian Băsescu s-au cam tocit. Scandalul din jurul lui Udrea
nu se mai termină, iar ultimul sondaj realizat de CURS arată că opţiunile de vot pentru actualul şef al statului sunt în scădere, în timp
ce Mircea Geoană pare că ar avea o mică şansă să câştige, dacă intră în turul doi. Ştiu, se va spune că acest sondaj a fost comandat de PSD şi ar trebui privit cu suspiciune. Nu cred în astfel de teorii conspiraţioniste. Oricum, ceea ce este important este trendul, vizibil în mai toate sondajele, care arată că Băsescu scade, în timp ce Geoană creşte uşor.

Este adevărat că preşedintele României decontează în primul rând efectele economice şi sociale ale crizei. Dar cazul Udrea este ceea ce se numeşte „nuca de pe vârful colivei”. Mai toată lumea înţelege că această ţară este prinsă într-un cataclism global. Guvernul se descurcă prost, dar nici liberalii nu au fost mai grozavi. Însă este foarte, foarte enervant, atunci când vezi că, în aceste vremuri de restrişte, miniştrii PDL aruncă banii
pe fereastră, dacă nu cumva îi bagă în propriul buzunar. Iar în cazul Elenei Udrea, nu poţi să nu faci legătura între prezenţa ei în guvern, bugetul imens de care dispune şi sprijinul de care beneficiază din partea Palatului Cotroceni.

Nu pot să nu spun, în apărarea Elenei Udrea, că de mult n-am văzut o comisie mai ridicolă decât cea care cercetează activitatea de la Turism. Se vede că cei de la PSD şi PNL nu au fost în stare să găsească nimic de natură penală cu care să o agaţe pe Udrea. Ar trimite Garda Financiară peste firmele
cu care ministerul a avut contracte, i-ar asculta telefoanele demnitarului PDL, poate, poate se va găsi ceva. Şi, colac peste pupăză, comisia trebuie să găsească un pretext pentru concediul „domnului Ludovic” (aşa i-a spus, cu respect, lui Orban, colega sa Adriana Săftoiu) care, ascuns în spatele fustelor nevestei, a anunţat că trebuie să-şi ia câteva zile libere.

Patapievici infirma. Dar, de fapt, confirma

In urma editorialului pe care l-am publicat in ZIUA, intitulat "Cu bigudiuri pe creier", Horia Roman Patapievici si-a exercitat dreptul la replica. Evident, asa cum ma asteptam, de altfel, a infirmat enunturile mele. El spune ca nu este adevarat ca ar fi facut o analogie intre antisemitism si antibasescism, ca nu sunt reale contraperformantele, despre care am scris, legate de modul in care este cheltuit banul public la Institutul Cultural Roman, al carui presedinte este, si ca nu se face vinovat de "spagi politice" din banii contribuabililor. In final, ma informeaza ca voi fi actionat in judecata. Pentru a-i oferi munitie suplimentara, in procesul pe care il va intenta tot pe bani publici, voi veni, in cele ce urmeaza, cu argumente suplimentare.
Este cel putin regretabil, daca nu cumva scandalos, ca persoana care raspunde la numele de Patapievici creeaza o confuzie evidenta si, de altfel, declarata intre el si o institutie a statului, pe care, temporar, o pastoreste. De ce afirm acest lucru? Pentru ca dreptul la replica, in integralitatea lui, este asumat de presedintele Institutului Cultural Roman. Este adevarat ca unele referinte vizeaza institutul. Dar este la fel de adevarat ca cele mai multe se adreseaza persoanei. Autorului unei opinii, publicate in ziarul "Evenimentul Zilei".
In consecinta, daca era corect, cel cu "bigudiuri pe creier" ar fi trebuit sa-si utilizeze dreptul la replica in mod simetric. Nu este permis sa pui tunurile statului pe un jurnalist, din motive de ordin personal. Ce i-am reprosat eu acestui personaj? Folosind un citat din propria sa analiza, publicata si semnata in ziarul mai sus amintit, am afirmat ca nu este corecta analogia intre cei care comit acte de antisemitism si cei care critica prestatia prezidentiala a omului politic Traian Basescu.

Am spus mai mult si repet: a pune semnul egalitatii intre cele doua fenomene sau a face o extrapolare de la unul la altul este un gest profund jignitor, insultator chiar, la adresa evreilor. Acestia sufera de mii de ani, ca urmare a manifestarii unor sentimente de natura rasiala in raport cu ei. Antisemitismul, ca fenomen, a avut consecinte dramatice de-a lungul istoriei. A stat la baza uciderii si persecutarii a milioane de suflete. A stat chiar la baza Holocaustului. Ce reprezinta, in raport cu tragedia prin care au trecut cei care au suferit consecintele anti semitismului, lupta pentru putere a unui personaj politic trecator, cum este Traian Basescu? Cum poate fi facuta o analogie intre vinovatii de antisemitism si cei care se fac "vinovati" de contestarea lui Traian Basescu? De ce crede omul cu bigudiuri pe creier ca este o vina in a afirma intr-un an, in definitiv electoral, ca Traian Basescu nu merita inca un mandat prezidential, pentru ca nu l-a meritat nici pe primul? Si ce este atat de inspaimantator, la nivel planetar, ca exista din ce in ce mai multi cetateni si analisti si simpli jurnalisti care sesizeaza ca Basescu este un model distructiv de om politic?
PAnA aici, Patapievici ar fi avut dreptul sa polemizeze cu mine in nume propriu. Si abia in continuare el poate semna ca presedinte ICR. Fara sa vrea, in dreptul sau la replica, a confirmat acuzatia pe care i-am adus-o. Si anume, ca a utilizat, in mod pagubos, banul public. Pentru a cheltui trei euro
a risipit un euro pentru cheltuieli administrative. Raportul corect ar fi fost unu la zece. Daca nu stie, sa citeasca. Apoi, el contesta ca a utilizat bani publici, acordand spagi politice. Sa faca publica, imediat, pe site-ul ICR, lista tuturor persoanelor pentru care, intr-o forma sau alta, ICR a cheltuit bani. Se va vedea ca acestia fac parte din haita lui Traian Basescu. Si niciunul dintre ei nu este contestatar.

Nemirschi si Paleologu au cacarisit-o

ntrebat de ce nu mai merge Basescu la Kiev, ambasadorul Markiyan Kulyk a sugerat ca doi ministri romani ar face jocurile Ucrainei. Kulyk sustine ca intalnirea la nivel inalt s-a amanat din cauza ca nu s-au rezolvat problemele de pe agenda. Iar acestea nu aveau cum sa se rezolve odata ce partea romana, mai concret Ministerul Culturii si cel al Mediului, nu a raspuns invitatiilor de a participa la consultari legate de minoritati si de Bistroe. Astfel, romanii si-au dat singuri cu stangul in dreptul. La Haga nu am castigat doar pentru ca aveam dreptate pe fond, ci si fiindca am respectat toate procedurile. Romania reclama
la institutii cum ar fi Conventia Espoo ca Ucraina distruge Delta. Si acum trebuie indeplinite proceduri, printre care se numara consultarile bilaterale. Daca n-am vrut sa trimitem experti la Kiev, pierdem in plan international. E posibil ca functionarii romani sa nu fie atrasi de diurna aferenta vizitei in Ucraina. De, nu toate tarile au drept capitala Parisul. La fel de probabil este ca ambasadorul sa minta. Poate ucrainenii n-au trimis invitatiile conform normelor. Cine ar fi trebuit sa dezminta categoric alegatiile? Normal, cei doi ministri responsabili. Comunicate oficiale nu s-au transmis. Ce puteam citi ieri pe site-ul celor doua institutii? Nemirschi se razboia cu presedinta ANRMAP. Normal, fiindca era in discutie atribuirea unor contracte care il vizeaza direct
pe ministru si, ca urmare, cazul devine de o gravitate exceptionala, in vreme ce disputa cu Ucraina, fiind doar de interes national, nu-l priveste. Site-ul Ministerului Culturii, in schimb, se ocupa de cultul personalitatii lui Th. Paleologu, a carui activitate
e prezentata pe larg. Putem afla date despre “Vizita domnului Paleologu in Turcia”, despre “Sinteza celei de a treia zile din cadrul vizitei domnului Paleologu in Regatul Hasemit al Iordaniei” sau, supertare!, ca dl Paleologu a participat la “Expozitia Cucuteni - magia ceramicii”. Minoritatea romaneasca din Cernauti nu face pentru Ministerul Culturii nici cat un vas de lut gaurit.

Dupa 70 de ani, ni se pregateste un nou cocktail Molotov?

Traian Basescu spera inca sa fie invitat la Moscova in aceasta toamna, asa cum i-a promis anul trecut Vladimir Putin. Vizita ar fi folositoare, fiindca presedintele ar putea veni in campania electorala nu doar cu promisiuni noi
, ci si cu noi preturi la gaze, care sa lanseze o noua politica prietenoasa la Est. Ministrul Economiei
, Adriean Videanu, se scuza si el ca Romania nu a aderat inca la proiectul rusesc care concureaza conducta europeana Nabucco, doar fiindca nu a primit o invitatie, iar ministrul de Externe pregateste calea pentru noul pragmatism romanesc.


La 70 de ani de la semnarea tratatului de neagresiune dintre Uniunea Sovietica si Germania nazista, Romania nu este inca impacata cu istoria ei, fiindca intelegerea dintre ministrul de Externe sovietic Viaceslav Molotov si cel german Joachim von Ribbentrop a fost bulgarele care s-a rostogolit antrenand modificari teritoriale importante. Traian Basescu a comemorat deja semnarea pe 23 august 1939 a Pactului Ribbentrop-Molotov cand a spus ca nu este interesat sa incheie un tratat de frontiera cu Republica Moldova: "Numai o minte care nu

intelege ce inseamna responsabilitatea sefului statului roman" ar putea crede ca Romania e interesata de acest document
. Presedintele Romaniei considera "inutila semnarea unui tratat de frontiera care sa faca din seful statului roman un partener al lui Ribbentrop si al lui Molotov". Spre deosebire de statele baltice, de pilda, care au enervat Rusia declarand 23 august "zi de comemorare a victimelor nazismului si stalinismului", liderii romani nu stiu sa foloseasca nici simbolistica pentru interior
, nici instrumentele diplomatice moderne pentru exterior.


Presedintele Basescu, Parlamentul sau Guvernul ar fi putut prelua rezolutia Adunarii Parlamentare a OSCE adoptata luna trecuta si care imparte in mod egal vina pentru declansarea celui de-al doilea razboi mondial intre Germania nazista si URSS, care au semnat pe 23 august 1939 Pactul Ribbentrop-Molotov, impartindu-si Europa de Est. Serviciul de Informatii Externe al Rusiei aniverseaza, in schimb, evenimentul printr-un volum de documente
diplomatice si specifice, declasificate si stranse sub titlul "Tarile baltice si geopolitica". Rusii ne explica pe aceasta cale ca Pactul Ribbentrop-Molotov a ferit tarile baltice de anexarea nazista, care ar fi putut duce ulterior la invazia teritoriului sovietic.

Rusia nu are nevoie de justificari istorice in relatiile sale cu statele civilizate, dar ii place sa joace alternativ rolul de democratie originala si pe acela de putere militara usor de provocat. Zilele trecute, in timp ce Vladimir Putin isi aniversa la Moscova zece ani in fruntea tarii, georgienii comemorau un an de la invazia ruseasca. Desi nu se repeta, Rusia le da mereu lectii tarilor din vecinatatea ei mai mult sau mai putin apropiata. Fara sa fie descurajati nici de americani, nici de europeni, rusii sunt tot mai decisi sa-si refaca sfera geopolitica si sa atraga in zona lor de interes inclusiv state din comunitatea europeana. Folosind in aceeasi masura diplomatia, santajul cu gazul, amenintarea verbala sau pe cea bruta, Rusia se pregateste sa revina pe firmamentul politicii globale. In recenta sa carte "Noul Razboi Rece", Edward Lucas spune ca prima lectie pe care ar trebui sa o invete Occidentul din razboiul de acum un an din Georgia este ca Rusia poate interveni imediat cu forta in tari precum Georgia sau Ucraina. Republica Moldova se afla insa si ea pe lista scurta a Moscovei, dar la Bucuresti nu se fac strategii de politica externa decat in masura in care tin de campania electorala.

In Romania nu se vorbeste cu seriozitate nici despre trecut, nici despre viitor, in vreme ce prezentul este acaparat permanent de scandalurile politice. Liderii tarii nu stiu nici de unde vin, nici unde vor sa ajunga, de aceea improvizeaza prioritatile Romaniei la fel cum isi improvizeaza propriile cariere politice.
Dupa 70 de ani, ni se pregateste un nou cocktail Molotov?

Aron Huzu a demisionat din funcţia de preşedinte al CCA

Preşedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor (CCA), Aron Huzu, a anunţat, miercuri, că va demisiona din funcţie, deoarece este nemulţumit de decizia Comitetului Executiv al FRF de a introduce în regulament posibilitatea delegării de arbitri străini la meciurile din Liga I.

"M-am tot întrebat care ar fi motivele pentru a se lua în discuţie în Comitetul Executiv posibilitatea delegării de arbitri străini. Am stat, am analizat foarte bine. Iniţial am zis să rămân, să lupt
în continuare, până am ajuns în maşină şi m-am privit în oglindă, iar cel de acolo îmi spunea: 'Ia-ţi hăinuţele şi pleacă!'. Mă simt ca un coş în care s-au aruncat numai lucruri negative, numai gunoaie", a spus Huzu, la GSPTV. El a precizat că va efectua formalităţile aferente demisiei în cursul zilei de joi.

Preşedintele FRF, Mircea Sandu, a declarat la finalul şedinţei Comitetului Executiv că Huzu a acceptat să rămână în funcţie, chiar dacă se va apela la arbitri străini, împotriva voinţei sale: "Domnul Huzu a primit sprijinul tuturor membrilor Comitetului Executiv pentru a-şi continua activitatea
.

Eu salut faptul că a acceptat să continue, cu toate că l-am convins cu chiu, cu vai".

Comitetul Executiv al FRF a hotărât, miercuri, să completeze articolul referitor la delegările la meciurile din Liga I cu un punct care permite apelarea la brigăzi din străinătate, în cazul în care ambele echipe implicate într-un joc
solicită acest lucru

Aron Huzu a fost numit de Comitetul Executiv al FRF în funcţia de preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor (CCA), la data de 29 aprilie, după ce a fost aprobată demisia vicepreşedintelui cu atribuţii de preşedinte, Nicolae Grigorescu, dar şi-a luat mandatul în primire la începutul acestui sezon. De asemenea, un alt candidat pentru preşedinţia FRF, Dan Lăzărescu, a fost numit vicepreşedinte al acestui for.

Aron Huzu, în vârstă de 56 de ani, este fost arbitru român şi are la activ 173 de meciuri în Liga I. Şi-a făcut debutul în prima
divizie la data de 2 septembrie 1990, iar ultimul său meci în prima ligă a avut loc pe 5 decembrie 1998. El ocupă locul 14 în clasamentul arbitrilor cu cele mai multe meciuri conduse în Liga I.

Salarizarea unică: cel mai mult cresc lefurile în armată şi poliţie

Cea mai mică creştere medie salarială ce ar urma să aibă loc de la 1 ianuarie 2010 va fi de 5,3% şi se va aplica personalului din învăţământul universitar, prevede proiectul legii salarizării unitare a bugetarilor, discutat ieri în Guvern.

În jur de 150.000 de persoane din sistemul bugetar, care au salarii apropiate de valoarea minimă de 600 de lei, vor beneficia de majorări salariale de la începutul lui 2010, adică debutanţii, potrivit ultimei variante a legii de salarizare unitară a bugetarilor obţinute de Cotidianul. În topul creşterilor salariale medii din primul an de aplicare a legii bugetarilor se află militarii, care ar urma să primească o majorare medie salarială de 111%, urmaţi de poliţişti, care ar putea avea salariile mărite în medie cu 41%. O creştere medie similară va avea şi personalul contractual din administraţia publică, de 40%, în 2010, în timp ce funcţionarii publici vor beneficia de o majorare medie de 35% a salariilor actuale.

Documentul
mai arată că o majorare medie de 30% se va aplica pentru funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor.

Valori apropiate de 25%, respectiv 24% se vor aplica pentru personalul din învăţământul preuniversitar, respectiv cel din sănătate. Cea mai mică creştere salarială în 2010, de doar 5,3%, ar urma să revină personalului din învăţământul universitar. Însă „pentru magistraţi, personalul de probaţiune, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex din sistemul judiciar, nivelurile salariale sunt reduse
, în medie, cu 20%, faţă de valorile actuale“, mai prevede proiectul de lege.

Astfel, magistraţii ar urma să piardă 23% din veniturile actuale, ceea ce ar însemna de fapt doar o îngheţare a lor până când vor ajunge la valorile din noua grilă bugetară, iar personalul auxiliar de specialitate, 10%. În schimb, personalul de probaţiune va beneficia de o creştere de 5%, iar personalul conex, de 23%.

Magistraţii, lovitură finală pentru guvern

Ministerul Finanţelor (MF) a pierdut, ieri, definitiv, cele cinci procese intentate de cele mai importante instituţii din magistratură, pentru plata sporului de suprasolicitare neuropsihică, echivalent cu 50% din salariu.

Asta, în baza unei decizii a judecătorilor Curţii Supreme care, după ce şi-au dat singuri câştig de cauză, au continuat prin a le acorda aceleaşi drepturi colegilor de la Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi celor de la Institutul Naţional al Magistraturii şi de la Şcoala Naţională de Grefieri. Presărate cu ironii la adresa ministrului finanţelor, Gheorghe Pogea, şi cu pledoarii acide
ale apărătorului celor aflaţi în slujba jus tiţiabilului, cele cinci procese-maraton de ieri s-au încheiat cu un verdict aşteptat: judecătorii şi-au făcut, din nou, singuri dreptate.

Manţog, rolul principal în „O sacoşă pierdută”

Trei poliţişti spun că au găsit o plasă plină cu bani
la aceeaşi masă la care a stat baronul PDL. El nu recunoaşte obiectul pierdut.

Liderul PDL Gorj, Ionel Manţog, supranumit şi jupânul sectorului energetic, este implicat într-un nou
scandal cu iz de corupţie, la aproape trei ani de când a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie. Asta, după ce trei poliţişti comunitari susţin că au găsit o plasă plină cu bani pe o terasă din centrul oraşului Târgu- Jiu, la o masă de la care tocmai plecase Manţog. „Baronul” nu recunoaşte însă „obiectul pierdut”.

„A zis că-mi face cinste”

Principalul contestatar al afirmaţiilor lui Manţog este poliţistul Petrişor Gănănău, multiplu campion naţional la box. Acesta susţine că a descoperit „mica avere” cu o săptămână în urmă, pe o terasă din apropierea Hotelului Gorj. Martori îi sunt cei doi colegi care-l înso ţeau.

„Când am intrat, l-am văzut pe domnul Manţog la o masă împreună cu alte două persoane pe care nu le cunosc. Pe dânsul îl ştiu bine însă, pentru că mă sponsorizase, cu mai mulţi ani în urmă. Chiar l-am salutat când am intrat pe terasă. După ce au plecat, ne-am aşezat la masa
lor, iar pe scaunul de lângă mine am găsit o plasă de culoare închisă”, explică poliţistul. Intuind că plasa le aparţinea celor care stătuseră înainte la masă, acesta a plecat imediat în căutarea lor ca să o returneze. Nu înainte însă ca unul dintre colegi să verifice ce conţinea: două teancuri de bani, învelite în hârtie de ziar, în bancnote de 100 şi de 500 de lei. „Nu ştiu câţi bani erau, nu i-am numărat. Am luat plasa şi am fugit să le-o duc. I-am prins doar pe ceilalţi doi bărbaţi pe care nu-i cunoşteam. Le-am spus de sacoşă, iar ei l-au sunat pe domnul Manţog să-i transmită că a uitat-o şi că am găsit-o eu. Cel care a vorbit la telefon cu el mi-a transmis mulţumiri din partea acestuia şi că-mi face cinste când ne vedem”, adaugă Gănănău.

Potrivit acestuia, cei doi însoţitori ai „baronului” au urcat apoi într-o maşină cu număr de Caraş-Severin şi au plecat. Poliţistul a întocmit şi un raport referitor la întâmplarea de joia trecută. „Am auzit că vrea să dea Poliţia Comunitară în judecată. Eu am crezut că fac o faptă bună”, a conchis el.

„Dacă spun că au găsit-o, aşa e”

În replică, Ionel Manţog susţine că nu a avut nicio plasă cu bani asupra sa, dar nu neagă faptul că aceasta ar fi fost la masa la care a stat: „Nu ştiu nimic de această plasă. Dacă Petrişor Gănănău şi ceilalţi poliţişti comunitari susţin că au găsit-o înseamnă că aşa e, dar eu nu am venit cu nicio plasă, nu mi-a dat nimeni vreo plasă şi nu am plecat cu vreo plasă. Este adevărat că m-a sunat o persoană să-mi spună ce băieţi minunaţi sunt poliţiştii comunitari. Nu ştiu a cui este plasa. Nu am fost singurul care a stat la masa respectivă”. Potrivit lui Manţog, la masă au stat două persoane din alt judeţ şi două-trei persoane de la partid. „Sunt scenarii puse la cale de cei de la PSD”, atacă el. PSD Gorj a anunţat însă că va cere o anchetă în acest caz.

Sclavii lui Udrea care au refuzat Parlamentul

Ei sunt: Gheorghe Nastasia, Octavian Arsene si Ana-Maria Toma.

Responsabilii din Ministerul Turismului care trebuiau sa participe marti la audierile din Comisie au respectat cu sfintenie porunca ministrului si au ignorat citatia trimisa de parlamentari.
Pentru refuzul de a raspunde invitatiei unui for al Legislativului, Gheorghe Nastasia - secretar general al MT, Octavian Arsene - director al Directiei de dezvoltare turistica si Ana-Maria Toma - director al Directiei de comunicare, vor suporta consecintele individual, spune Ludovic Orban, presedintele Comisiei.
Iata cine sunt cei trei: Gheorghe Nastasia, fost director coordonator al sucursalei RA-APPS Sinaia si vicepresedinte al Federatiei Industriei Hoteliere din Romania, a fost promovat in minister dupa ce si-a dovedit loialitatea fata de PDL in filiala Prahova. Ghinionist in alegeri, Nastasia a candidat din partea PDL la alegerile parlamentare din 2008, la Camera
Deputatilor, intr-un colegiu din Prahova
, dar, desi a avut o performanta buna, a ratat mandatul la loteria redistribuirii. Tot in 2008, el vizase presedintia Con siliului Judetean Prahova, insa fotoliul a fost adjudecat de pesedistul Mircea Cosma. Potrivit declaratiei de avere, Nastasia este un om instarit. Are terenuri in intravilan in Busteni (1773 m.p.) si Magureni (375 m.p.) si unul agricol tot in Magureni (11.866 m.p.). La capitolul cladiri, secretarul general al MT a trecut doua case de locuit, in Busteni si Magureni, si o pensiune in Busteni. In document nu apar informatii despre anul dobandirii proprietatilor si nici despre valoarea impozabila a acestora.
Octavian Arsene a fost pus in fruntea Autoritatii Nationale pentru Turism, ca presedinte interimar, in 7 decembrie 2006, prin ordin al ministrului de atunci al Transporturilor, Radu Berceanu. In declaratia sa de avere depusa la MT nu apar terenuri, ci doar cateva cladiri: doua apar tamente in Bucuresti, o casa de vacanta si una batraneasca. La fel ca Nas tasia, Arsene nu trece valoarea impozabila a caselor
, cu exceptia apar tamentului cumparat in 1982, in dreptul caruia apare cifra 102.
Ana-Maria Toma, fost angajat al Primariei Mu nicipiului Bucuresti, nu are nici terenuri, nici cladiri. In declaratia sa de avere figureaza numai salariul de 27.554 de lei incasat de la Primarie si o datorie la o banca. Declaratiile de interese ale celor trei sunt goale.

Iresponsabila asumare a răspunderii

Premierul Emil Boc încă nu a aflat, dar nu tot ce-i spune preşedintele Traian Băsescu trebuie luat drept literă de lege. Dacă-i zice să sară-n foc, de exemplu, şi arde de dorinţa de-a face pe eroul, n-are decât să intre în flăcări, este opţiunea sa personală. Când însă vine vorba de treburile guvernării, sfera privată este, categoric, depăşită, iar joaca de-a pompierul afectează pe toată lumea. „Guvernul nu exclude posibilitatea de a-şi asuma răspunderea pe cele două coduri, civil şi penal”, a declarat, miercuri, premierul, la puţin timp după ce preşedintele a lansat ideea, în eter. „Nu exclude” înseamnă, în rostirea lui Emil Boc, că, de fapt, este gata să se conformeze fără a mai sta pe gânduri, singurul impediment constituindu-l faptul că PSD, partenerul său de guvernare, încă se opune. Dar poate că-l va da Viorel Hrebenciuc pe brazdă. Şi atunci, micul pompier, întărit de victoria asupra moţiunii de cenzură, va stinge necesitatea arzătoare de a avea, după 16 ani, coduri noi, indiferent de mărimea daunelor colaterale.

Premierul ar transforma aşadar cele două legi în nişte acte normative oarecare, într-un „pachet legislativ” ca atâtea altele asumate de guvernele anterioare, sub lozinca urgentării reformei. Numai că ele nu afectează doar vreun segment social sau economic, ci viaţa fiecărui individ de la vârsta intrauterină de 14 săptămâni şi până la moarte. Sunt cele mai importante legi după Constituţie, impun regulile după care trăim şi ne definesc societatea.

Retragerea lor din Parlament - din ale cărui şedinţe deschise conţinutul şi modificările aduse codurilor ajung direct la cunoştinţa publicului - înseamnă ignorarea deliberată tocmai a cetăţenilor afectaţi de ele. Faptul că Parlamentul este lent, iar evaluarea europeană pe justiţie bate la uşă nu reprezintă un argument suficient în cazul de faţă. Nu există motive pentru gestul asumării răspunderii Guvernului pe cele două coduri, luându-le astfel şansa de a fi periate şi îmbunătăţite, iar publicului – posibilitatea de a fi informat şi a le dezbate. Există doar aroganţa lui Traian Băsescu şi a PD-L, care desconsideră şi Parlamentul, şi cetăţenii. Aceştia din urmă se pot întreba de ce este nevoie să plătească salariul, masa şi casa
a 450 de parlamentari, dacă Guvernul este acela care legiferează.

De ce să funcţioneze două comisii juridice cu 50 de inşi, când par a fi de ajuns experţii ministrului Jusiţiei, Cătălin Predoiu, cel iubit de două cabinete, precum „justiţiarul” de tristă amintire Ilie Botoş?! Dacă pentru legile de bază Parlamentul nu mai este bun
, atunci poate a ajuns o biată floare ofilită la butoniera democraţiei. De data aceasta, Guvernul Boc s-ar dovedi responsabil neangajându-şi răspunderea. Fiindcă, după Codul Civil şi Codul Penal, i-a mai rămas de asumat doar Constituţia.

La placinte inainte, la sport inapoi

ramvaiul 41 tocmai plecase de la capatul de linie din cartierul Prelungirea Ghencea, la doi pasi de stadionul Stelei. Doi tineri, aprinsi intr-o conversatie inceputa, se pare, inca din statie, comentau perioada grea in care se afla, premergatoare sesiunii de Bacalaureat. Din discutie (vorbeau destul de tare, incat au atras atentia mai tuturor calatorilor din jurul lor) am dedus ca problema lor, de elevi si colegi dintr-o clasa de a XII-a, nu este teama pentru probele orale si scrise de la disciplinele de examen, ci neputinta de a se pregati temeinic pentru proba practica de la Educatie fizica. La inceput nu prea am fi inteles zbuciumul si preocuparea lor pentru acest examen daca am fi luat in calcul ca majoritatea lumii desconsidera disciplina Sport si, mai ales, pe tinerii care aleg sa dea examen la aceasta proba, considerandu-i niste putori insolvabile care fug de invatatura. Curiozitatea ne-a determinat sa inregistram o frantura din conversatie: “Sunt nemultumit ca nu ma pot antrena cat trebuie pentru exercitiile obligatorii
de la sport. In cele doua ore de la scoala nu se face mai nimic. Sambata si duminica, terenurile din curtea liceului sunt mereu inchiriate, nu stiu exact, dar oricum ele sunt ocupate de dimineata pana seara. Sala de sport, la fel de inchiriata si, daca nu este, sta tot timpul inchisa, deoarece portarul refuza sa deschida usa pentru ca nu are aprobare de la director. Am dorit sa merg la o sala de fitness, dar cel mai ieftin abonament costa 150 lei pe luna. O ora la tenis de camp costa 25 lei, iar la un minifotbal trebuie sa scot cel putin din buzunar 20 de lei. Mama nu-mi poate da atatia bani
. Stau si ma intreb ce vor face la anul astia dintr-a XI-a, cand vor avea doar o ora de sport. Daca pic Bac-ul din cauza lui, sparg termopanele de la minister cu mingile de baschet de la scoala”.

Tiranul şi bătrâna

Mircea Cărtărescu: „În Grecia antică, domnea într-o cetate un tiran odios. Într-o zi, dorind el să ştie cât de popular e printre supuşii săi, trimise câţiva agenţi deghizaţi prin pieţe, temple şi crâşme ca să iscodească mulţimea”.

Vreau să vă povestesc o anecdotă, una dintre cele mai amuzante pe care le ştiu, şi care într-un fel ar putea să ne dea de gândit în perspectiva viitoarelor alegeri prezidenţiale.

Povestea asta are şi calitatea
de a fi destul de ambiguă ca să nu poată fi interpretată drept un îndemn direct: votaţi-l pe cutare! Pentru că, mă credeţi sau nu, mi-e în acest moment cu totul indiferent cine va ieşi preşedinte pentru următorii cinci ani. Mai mult decât atât, îi plâng de milă de pe-acum.

În 2004 eram cu Băsescu trup şi suflet, ca mai toată lumea, şi cred că nu greşeam. Alternativa era abominabilul Năstase. Nu voiam să emigrez în Congo. Au urmat cinci ani în care m-am convins că nici dacă Obama combinat cu Kennedy şi cu Angela Merkel (ştiu că ea nu e preşedinte, dar...) ar veni la cârmă în România, tot nu ar scoate frumoasa noastră ţară de pe făgaşul pe care merge, cătinel-cătinel, de două sute de ani. Băsescu a încercat, onorabil zic eu, dar de unde nu-i, nici lui Dumnezeu nu-i poţi cere.

Se povesteşte că, în Grecia antică, domnea într-o cetate un tiran odios. Într-o zi, dorind el să ştie cât de popular e printre supuşii săi, trimise câţiva agenţi deghizaţi prin pieţe, temple şi crâşme ca să iscodească mulţimea. Se vede că sondajele de opinie nu apăruseră încă sau că tiranul, om inteligent, nu avea încredere în ele. Zis şi făcut.

După câteva zile, trăgătorii cu urechea se înfăţişează în faţa tronului regal. Toţi vin cu aceeaşi poveste: lumea îl urăşte teribil pe tiran, toţi îl blesteamă, îi doresc moartea, imploră zeii să abată toate nenorocirile asupra sa. Tiranul îi ascultă mânios, pentru că, asemenea împuşcatului nostru şi poate a tuturor cârmuitorilor, buni
sau răi, el îşi făcea iluzia că supuşii îl divinizează. „Cum”, strigă el patetic, „în toată cetatea asta nu mă iubeşte nimeni? N-aţi găsit măcar un suflet, unul singur măcar, care să-mi fie binevoitor?”.

Trimişii se privesc o clipă-ntre ei şi unul ia din nou cuvântul: „Ba da, înălţate. Am aflat într-un templu o bătrână care în fiecare zi înalţă rugi zeilor pentru sănătatea ta, ca să ai ani îndelungaţi la domnie”. Fericit că măcar o fiinţă omenească îl iubeşte, tiranul ceru să-i fie adusă imediat bătrâna.

Mai repede, mai puţin, mai nimic

a antipozii ideii de „Festina lente”, ce ne-a dăruit de-a lungul timpului opere durabile, se află leneşul grăbit al prezentului, care şi-a micşorat fondul de cuvinte şi de acţiuni cu scop cognitiv până la strictul necesar.

Fiecare nelămurire e un nod gordian rezolvabil cu ajutorul unei atitudini tăioase. Mediocrul e noul înţelept, pentru că se află la adăpost de cunoaşterea excesivă. El răsfoieşte patru ziare şi le spune oamenilor ceea ce aceştia vor să audă, câteva banalităţi învelite în pachetul cu sfaturi de arte marţiale. De ce ai mai despica firul în patru, când din patru fire îţi împleteşti o liană pe care să te caţeri spre vârful societăţii?

Chiar şi particula elementară a transmiterii de idei, cuvântul, se chirceşte, iar masa
bogată se transformă într-un hap. Există deja varianta lights a alfabetului pentru Messenger, din care vocalele au dispărut, din simplul motiv că sunt uşor de dedus. Aşa cum nu-ţi încarci hard diskul calculatorului cu fişiere inutile, memoria personală trebuie ferită de pericolul culturii generale, un reziduu în calea perfecţionării într-un singur domeniu de excelenţă, pe care omul viitorului şi-l va alege, probabil, prin clasa a doua, la atingerea vârstei deplinei maturităţi.

Vei putea fi un bun specialist în management fără să trebuiască să ştii care e capitala Suediei sau cine a scris „Război şi pace”. Citirea cărţilor va rămâne apanajul unor ciudaţi, mai ales când un roman ca „Muntele vrăjit” al lui Thomas Mann se va reedita sub formă de rezumat: „Un tânăr merge la un sanatoriu din munţi să-şi viziteze vărul bolnav, dar se îmbolnăveşte şi, după aproximativ şapte ani, moare. Sfârşit”.

Sabotarea europenelor

acă în privinţa standardelor de probitate în viaţa publică, a statului de drept şi a performanţei economice România se situează departe de exigenţele europene, în schimb în privinţa participării la vot ţara noastră se va înscrie fără probleme în trendul european, căci ne aşteptăm ca numai 29% dintre alegători să se prezinte la urne la 7 iunie, cu 10% mai puţin decât la legislativele din 2008.

La nivelul UE se preconizează o participare de 34%, adică o scădere cu 12% faţă de 2004.

Aşa se face că, exasperaţi de perspectiva unei participări penibile la scrutinul din 4-7 iunie, politicienii statelor europene s-au gândit la tot felul de trucuri - adesea ieftine, cum ar fi plasarea unor fotomodele pe listele de candidaţi, cum a dorit iniţial Silvio Berlusconi -, iar forurile europene au cheltuit o grămadă de bani
pe tot felul de artificii publicitare, prezente deja pe YouTube, menite să mobilizeze electoratul european. Nu cred în eficienţa spoturilor publicitare de niciun fel, decât dacă ne gândim la profiturile companiei
de publicitate care le realizează, aşa că pun pariu că nici spoturile PE nu vor avea niciun efect. Nimeni nu se duce la vot pentru că a văzut un spot amuzant pe internet, ci doar dacă simte că votul său contează. Iar în privinţa PE nu prea simte acest lucru, din motive care ţin de caracterul artificial al acestei contrucţii politice. În al doilea rând, europarlamentarele sunt minate de viciile de fond ale politicii interne din fiecare stat membru, mai ales când au loc în acelaşi an cu alegerile naţionale. În Germania, de pildă, campania pentru europarlamentare este de fapt un preludiu al alegerilor legislative din septembrie.

După cum probabil toată lumea a putut observa, nici în România politicile europene nu contează în dezbaterea publică, iar europarlamentarele au devenit doar un pretext pentru pregătirea prezidenţialelor. Liderul PNL Crin Antonescu a fost destul de onest şi de cinic în acelaşi timp ca să declare la lansarea candidaţilor PNL că aceste alegeri nu sunt despre Europa, ci despre România, după care a purces la atacarea lui Traian Băsescu. Nu întâmplător PNL şi PSD şi-au programat în campanie desemnarea lui Crin Antonescu şi, respectiv, a lui Mircea Geoană drept contracandidaţii lui Traian Băsescu la prezidenţiale.

Fascinaţia nebuniei

Simultan, însă, a apărut tot la editura întemeiată de Constantin Tacu o bucoavnă de peste 500 de pagini format mare: Caietul L’Herne dedicat autorului „Căderii în timp” (realizatori : Laurence Tacou şi Vincent Piednoir). E tot ce-şi poate dori deopotrivă familiarul, cât şi neofitul întru Cioran. Este, de acum, cartea de căpătâi pentru orice nou demers exegetic. O sumă a tot ce s-a spus şi s-a scris de şapte decenii încoace despre această energie
daimonică fascinată de nebunie şi de tot ce ţine de depăşirea limitelor : în temperament, trăire, angajare
politică şi resemnare acidă, ca şi în religie, filosofie, stil, etnopsihologie.

Pionieratul lui Mircea Geoană

Mircea Geoană şi-a lansat ieri oficial candidatura la preşedinţia României, bucurându-se de sprijinul unei mulţimi de cravate roşii cum nu s-a mai văzut de pe vremea reprizelor silite de adulaţie ale pionierilor".

Plenara PSD-istă, care a înroşit după-amiază micile ecrane fixate pe televiziunile de ştiri aservite audienţei, a avut ca punct principal pe ordinea de zi lansarea la apă a candidaturii lui Mircea Geoană.

Liderul PSD le-a promis nu doar românilor, ci şi PDL-iştilor, că îi va scăpa de Traian Băsescu. Dacă, în primul caz, nu e foarte sigur că românii s-au decis că vor asta - sondajele, aşa cum sunt ele, indică altceva deocamdată -, în ceea ce-i priveşte pe democrat-liberali, aceştia chiar nu sunt incomodaţi de lesa de care pomeneşte Mircea Geoană, deşi, e drept, nu s-a făcut publică nicio cercetare în acest sens.

Discursul-pistol al proaspătului candidat a fost precedat de intervenţiile, la fel de agresive, ale marilor săi predecesori la conducerea celui mai important partid al stângii româneşti. Mai întâi a fost Adrian Năstase, cel care îşi manifestase anterior interesul pentru conducerea partidului în cazul în care Mircea Geoană va deveni preşedintele României (din păcate, funcţia a şi fost adjudecată, întrebaţi la domnu’ Vanghelie).

În faţa unei asistenţe care o concura, doar numeric, pe cea a sindicaliştilor care au defilat ieri pe străzile capitalei, Adrian Năstase a decretat că boala României este Traian Băsescu, extinzând astfel, la o scară naţională, boala personală - şi de înţeles, până la urmă - pe care o are faţă de cel care l-a învins la alegerile din 2004. Apoi, în calitate
de notoriu susţinător al necuvântătoarelor, cu precădere cele vânate, a deplâns faptul că până şi câinele Vasile de la sediul central al PDL ar putea ajunge consilier pentru securitate naţională.

Responsabilizare

Asadar, nu am asteptat degeaba. Nu le-am dat cu tifla in zadar, ani de zile, euroscepticilor care ziceau ca nu e nici o problema, in UE sau in afara UE, feudalii nostri iresponsabili tot isi vor face de cap. Uite ca nu este indiferent. Uite ca mai sunt si institutii care functioneaza. Faptul ca reactia vine din partea Comisiei Europene si ca intereseaza declansarea procedurii de deficit excesiv pentru Romania imi confirma banuielile. Totusi, continentul asta nu e un maidan pe care potaile isi fac mendrele dupa plac...
Multi se asteptau, nu ma indoiesc, ca scuturarea sa vina din zona justitiei. S-ar fi zis ca acolo e bataia pestelui. Europa ne-ar dori mai putin corupti, mai viabili si mai verticali, mai aproape de ideea de a face dreptate, iar ai nostri ai mari isi doresc sa duca pe mai departe vechea alcatuire: legi pe hartii, iar in realitate pumn in masa
, dupa plac. Balanta echilibrata in mana femeii legate la ochi in efigie, priviri pe gaura cheii si "mici atentii" de-adevaratelea.



Pe Monica Macovei a costat-o pozitia de ministra de resort batalia asta, satare agere s-au rotit o vreme si asupra capetelor lui Doru Tulus si lui Morar. Ai fi crezut, in fiecare dimineata, ca ziua ar putea incepe cu executii publice; nu ale sefilor mafioti, ticalositi si etern joviali, ci ale oamenilor de stat care cutezasera sa ii plimbe pe la parchet
, fie si degeaba, aratand, totusi, chiar si numai asa, ca nu exista putere destul de mare care sa nu poata fi pusa in chestiune de un procuror onest si curajos.
...si totusi, nu justitia, biata suferinda, a fost buba care a plesnit, chiar daca nici raportul pentru acest domeniu nu arata deloc vesel. Criza, pe de o parte, nesabuinta Guvernului de eleganti dinainte, pe de alta, presiunile electorale – boala mai grea decat muscatura de musca tete –, intr-al treilea rand, au adus Romania mult peste limita de alerta a lui minus 3%. Suntem, nenicule, la 5,4% in 2008, iar daca din chiar clipa asta zana va cobori din caleasca improvizata dintr-un bostan si va face din autoritatile noastre niste culmi ale devotamentului si eficientei pentru perioada imediat urmatoare, tot nu putem spera in mai mult decat a ajunge cu deficitul la 5,1% pe anul in curs.


Trebuie recunoscut ca este o performanta, desi nu din categoria celor pe care ni le-am fi dorit. In 2005, deficitul dobandise o vaga culoare oranj, atingand cota – inca modesta – de 1,2%. Sub bagheta cuplului – nefericit – Basescu-Tariceanu, in numai trei ani s-a depasit lejer pragul de avarie, intrand in nuanta inflamata, portocaliu incinsa, a deficitului abisal. Nu sunt, fireste, de cautat vinovati, stiut fiind ca in patria de sub noi singura vinovata este populatia in ansamblul ei. Daca n-ar fi atat de pretentios, capricios, dornic de inavutire contribuabilul, bietii oameni de stat, sobri si abstrasi de la cele lumesti, ar economisi o sumedenie, nemaicheltuind prosteste pe hrana, haine si medicamente
pentru saracime, ci rezumandu-se la strictul necesar in materie de vile
, mosii, automobile de lux si modeste concedii pe mapamond.


In versiunea – credibila – a Comisiei Europene, la originea performantei inregistrate astazi stau "... derapari importante ale cheltuielilor curente, in special ale cheltuielilor cu salariile din sectorul public si ale cheltuielilor cu prestatiile sociale, precum si previziuni exagerat de optimiste privind veniturile si, in mai mica masura, o scadere brusca a veniturilor colectate in ultimul trimestru al anului 2008 din cauza incetinirii economice". Cu alte cuvinte si mai pe inteles – desi e foarte clar si asa –, s-au umflat salarii si pensii fara o baza economica suficienta si s-au facut evaluari fara o legatura suficient de stransa cu realitatea. si mai simplu, reducand la un numitor comun cele doua cauze principale: suntem eroii si victimele minciunii sistematice, permanente, baroce, diversificate, sufocante. Marile PIB-uri raportate, frumoasele perspective dezvaluite de artizanii bugetului, investitiile si rambursarile de credite
– totul nu este decat o mare aiureala, o harta din nori, ceata si fum, o splendoare in iarba…


Multi sunt mincinosi pe lumea asta, dar si lumea trombonistilor este complexa si nu e totuna cum minti. Din cele de mai sus rezulta ca ai nostri – spre deosebire de "ai lor" – sunt grandomani, se proiecteaza in binefacatori ai poporului, mituind din mers prostimea, ca toti voievozii nostri, de la Ciubar Voda la Papura Voda si Marean Vanghelie, voievodul mititeilor si al platilor curentului pentru cartiere intregi, din banuti oblojiti el va fi stiind cum…

As propune ca nume de cod pentru aceasta politica populista iresponsabila "micul si sarmaua", stie toata lumea de ce. Cat despre optimistica de serviciu intr-ale estimarilor, aici o analiza atenta ar arata, probabil, ca baronul Münchhausen poate lua oricand lectii de la maestrii genului, de tipul varului Jean. Fanfaronada romaneasca triumfa, carnavalul e in toi, si chiar daca portareii europeni trag deja camioanele langa intrare, pregatiti sa ne incarce mobilele, continuam sa ne simtim bine, cu alesii nostri in frunte, hotarati sa dosim cumva televizorul, fiindca spectacolul abia incepe…

O primavara cu zombie

Primavara isi face aparitia in America, iar optimistii vad primii "muguri" ai revenirii de pe urma crizei financiare si a recesiunii. Lumea arata foarte diferit fata de primavara trecuta, cand administratia Bush afirma o data in plus ca vede "lumina la capatul tunelului". Metaforele se schimba, administratia se schimba, optimismul se pare insa ca nu.
Vestea buna e ca ne-am putea afla la finalul unei caderi libere. Ritmul declinului economic a scazut. Pragul cel mai de jos ar putea fi aproape – poate chiar la sfarsitul anului. Dar asta nu inseamna ca economia globala se indreapta spre o refacere robusta in viitorul apropiat. Faptul ca am ajuns in punctul cel mai de jos nu este un motiv pentru a abandona masurile dure luate in vederea revigorarii economiei globale.


Declinul urmeaza un model complex: o criza economica in combinatie cu una financiara. Inainte sa inceapa criza, americanii indatorati profund erau motorul cresterii globale. Acest model s-a defectat si nu va fi inlocuit prea repede – chiar daca bancile americane ar fi fost sanatoase, averea familiilor americane a fost totusi devastata, iar americanii se imprumutau si consumau crezand ca pretul caselor va creste la infinit.
Colapsul creditarii a inrautatit lucrurile; companiile, confruntate cu costuri mari ale creditelor si cu piete in declin, au reactionat rapid reducand din balast. Comenzile au scazut brusc – cu mult peste proportia scaderii PIB –, iar acele tari care depindeau de bunuri de investitie si bunuri de consum de folosinta indelungata (cheltuieli ce pot fi amanate) au fost lovite extrem de puternic.


Este probabil ca vom asista la o revenire in unele dintre aceste sectoare, pornind de la un minim atins la finele anului 2008 si inceputul anului 2009. Dar sa ne uitam la datele fundamentale: in SUA preturile imobiliare continua sa scada; milioane de familii sunt sub linia de plutire, pentru ca valoarea ipotecilor depaseste pretul pietei; somajul creste, sute de mii de someri ajungand la sfarsitul perioadei de 39 de saptamani de asigurare de somaj. Statele federale se vad nevoite sa concedieze lucratori fiindca veniturile din impozite s-au prabusit.
Sistemul bancar a fost supus de curand unei analize pentru a vedea daca bancile sunt suficient de capitalizate (un fel de stres-test care nu implica nici un stres), iar unele dintre banci n-au trecut examenul. Dar, in loc sa salute ocazia de a se recapitaliza, poate si cu ajutor guvernamental, bancile par sa prefere o abordare in stil japonez: ne descurcam noi cumva.


Banci "zombie" – moarte, dar pasind in continuare in lumea celor vii
– pariaza pe inviere, dupa cum spunea Ed Kane intr-un citat nemuritor. Repetand catastrofa "Savings&Loan" din anii 1980, bancile opereaza cu o contabilitate putreda (li s-a permis, de pilda, sa nu inregistreze deprecierea activelor, in baza fictiunii ca ar putea fi pastrate pana la maturitate si sa-si recapete intr-un fel sanatatea). Mai rau, li se permite sa se imprumute ieftin, in baza unor garantii slabe de la Rezerva Federala a SUA, si sa faca in schimb plasamente riscante.
Unele dintre banci chiar au raportat venituri in primul trimestru din 2009, bazate in special pe o contabilitate tinuta cu mana lejera si profituri din plasamente (a se citi: speculatii). Dar cu asta economia nu se va repune repede pe picioare. Iar daca pariul nu tine, costul pentru contribuabilul american va fi si mai mare.

Criza si sarbatoarea "Ochiul Boului"

rezent la o megafestivitate a partidului care nu-si injura presedintele (cati bani o fi costat deplasarea la Bucuresti a mii de oameni care nici macar nu cunosteau cine sunt candidatii la europarlamentare?), dl Basescu ne-a indemnat la solidaritate pentru trecerea mai usoara a crizei. Sa fim solidari cu incorsetarile bugetare, care presupun economii la sange. Fara sa emita vreo idee europeana, de la solidaritate a sarit imediat la o tema pe care dorea cu tot dinadinsul sa ne-o comunice: "O sa umblu mult in tara si voi fi in locurile in care va sarbatoriti localitatile" (un fel de "nu ca as fi in campanie"). Se va duce la sarbatoriri pentru ca stie ca romanul are timp si emotie pentru festivisme.


Presedintele nostru a incurajat pe fata "sarbatoririle", de unde ne indemna la solidaritate intru constrangeri bugetare. Chiar ne-a avertizat, in acelasi cadru: restrangerea cheltuielilor bugetare este esentiala. Cu exceptia sarbatoririlor, pe care le vede ca un dar electoral. Practic, a comandat asemenea manifestari costisitoare. Sa se restranga cheltuielile primesc, dar la sarbatoriri n-am sa lipsesc, pentru ca ma aflu in campanie electorala. I-am pus pe consilieri sa stea pe telefoane si sa-mi afle ce sarbatoriri se pun la cale, ca doar am prins mare drag de festivisme locale.
Presedintele nu se plange niciodata de ceea ce-i este de folos electoral si ne-a spus cum o sa se plimbe domnia sa pana in ianuarie pentru bai de multime. A dat liber la baile de multime. si cand te gandesti ca in Romania sunt vreo 12.000 de localitati. La cate sa se imparta si presedintele, ca multe dintre acestea se vor inghesui la sarbatoriri si vor cheltui din greu cu festivitati in vadit dispret fata de contribuabil.


Chiar ne crede prosti dl presedinte. Nu s-ar afla in campanie electorala, dar va umbla prin tara, ravnind dupa sarbatoriri. Este ultima resursa pe care o arunca in lupta pentru Cotroceni. Nu-i nici o surpriza ca va umbla prin tara, a facut-o si la generale, prin fabrici si uzine, dupa care ne-a amenintat cu un set de propuneri stranse pentru iesirea din criza, pe care nu l-a inmanat Guvernului nici astazi, la sase luni. Daca ar aparea la sarbatoriri intempestiv, ar fi altceva. Dar au grija consilierii sa afle mass-media. Asa ca succesul pentru o imbaiere in multime este asigurat
. Acum se agata de sarbatoriri, cand ne-am fi asteptat de la presedinte sa propuna inghetarea festivismelor si distractiilor pe bani publici. Cu o crasa lipsa de corectitudine, cu nerusinare (termenul este bland), presedintele stimuleaza interesul pentru festivisme (candva ne indemna sa ne dezbaram de ele). Vom inregistra chiar o intrecere in inventarea sarbatoririlor.



Adevarat circ festivist, care este cea mai mare nenorocire a Romaniei, mai ales in timp de criza. Primarii, presedintii de consilii judetene, prefectii au inteles de la presedinte ca trebuie sa deschida larg baierele pungii. Cei care au pe mana fonduri publice au liber de la presedinte sa trateze cu generozitate sarbatoririle. Abia asteapta sa le asezoneze cu tochitura, mici, dansuri, cantece. Sarbatorim orice. Sa sarbatorim atunci toate fructele si florile, chiar si "Ochiul Boului". Sa nu uite presedintele de Festivalul Carnatilor de Plescoi.
Avem probleme cu drumurile, cu salariile, cu somajul, cu agricultura, cu invatamantul, cu sanatatea si presedintele incurajeaza sarbatoririle. Ba mai imprumutam bani de criza pentru distractii. In loc sa ne vorbeasca de masurile anticriza, sa ne dezvete de festivisme, presedintele ne anunta ca vin sarbatoririle localitatilor. Din calcul pentru propria-i succesiune. Un fel de "poporul are nevoie de mine".


Stirile vor incepe cam asa: "Presedintele Basescu este asteptat sambata la sarbatoarea «Parada oilor»" sau "invitat de onoare este chiar presedintele Romaniei". Se insira manifestarile festive, apoi este descrisa atmosfera sarbatoreasca, la care fiecare primar doreste sa fie un eveniment greu de uitat. Mai ramane sa ne spuna presedintele ca sarbatorim intr-o atmosfera vesela dezvoltarea patriei. Ce-ar fi sa participe ‘mnealui la "Ziua Adevarului"? Despre promisiuni, de pilda.
Megapetrecerile parca nu se mai sfarsesc, au devenit act aniversar. Revelioanele sunt organizate cu fonduri de la bugetele localitatilor, revelioane in piete publice, spectacole cu lasere, focuri de artificii. La noi s-a sarbatorit Ziua Europei cu 30.000 de sarmale, distractie de minune, cu hore. Distractii la care sunt adusi si "artisti" sau manelisti care sa-i inveseleasca pe participanti. Ne omoara fastul. Prea mult fast. Cel mai adesea festivisme ieftine, manifestari festive de prost-gust ori cu iz de serbare scolara.


Nu este vremea fantanilor luminoase si a parcurilor de distractii, a sarbatoririlor cu poleiala, transformate in bairamuri electorale. In criza se renunta la finantari care nu sunt absolut necesare. Se poate renunta chiar si la demonstratiile aviatice. Ar trebui inghetate chiar si sarbatoririle cu cifre rotunde de atestare, daca tot este criza.
Sa nu se uite tarabele, tiribombele, in asa fel incat balciul sa fie perfect cand se strang maini si se saruta gospodinele. Dar sa nu se uite nici Piata
Universitatii, unde presedintele a promis ca se va afla la intalnirea cu bucurestenii, la fiecare trei luni. Renghiul pe care i-l vor juca declaratiile lui Basescu este ca oamenii nu-l mai cred pe cuvant.


Distractiile pe bani publici s-au inmultit. Bani pentru distractii se gasesc cand vrea Elena Udrea, care si-a permis sa cheltuiasca 400.000 de euro pentru paranghelia de 1 Mai de la mare. Sintagma "spectacol oferit gratuit" este o minciuna. Nu-i gratuit. E din banii dvs., pe care-i toaca Elena Udrea. Turismul romanesc nu se pune pe picioare cu spectacole si festivisme. Daca romanii si-au rezervat mai multi bani pentru vacante, foarte bine, sunt banii lor, nu cei publici. Alta vorba de criza este "sa facem rost de bani"; in curand vom spune alti bani, alta distractie.
Romanii au o pornire spre distractii. Multi cheltuiesc mai multi bani pe distractie decat pe mancare. Reporterii ii intreaba: "Cum a fost?". "Distractie la maxim" – vine raspunsul. Raul vine cand de la cel mai inalt nivel sunt incurajate sarbatoririle, festivitatile, festivalurile, festivismele. Cum vor rezolva acestea criza?
Mai ramane sa decretam "Ziua Veseliei".

Drumul spre Rai

Sau Calea Raiului. Pe pamant, Raiul nu exista, doar in Ceruri, si de aceea il scriem cu litera mare. In schimb, aici avem parte de numeroase iaduri, chit ca si drumul spre cel cu adevarat infricosator este pavat cu bune intentii. Din Antichitate si pana acum, raiul pamantean a fost asimilat binelui cetatii, libertatii cetateanului de a-si spune cuvantul, credintei fiecaruia spre bucuria sufletului si a trupului si, mai ales, incercarii de a fi mereu in slujba neamului sau.Totodata, este dorinta individului de a pune inca o caramida edificiului general, intru siguranta diurna, tinzand spre cel Ceresc. Incepand cu Isus, multi semeni au fost rastigniti, in incercarea de a afla si impune Adevarul, in circumstante total neprielnice momentului, cum ar fi Inchizitia, fascismul si comunismul...
Acest preambul mi-a fost sugerat de recenta lansare a volumului Izgonirea din libertate, de Pia Bader Farcasanu, aparut sub egida Institutului National pentru Memoria Exilului Romanesc. Este pentru prima oara, in istoriografia noastra, cand se face lumina in destinele celor doi frati liberali Mihail si Nicolae Farcasanu, aflati inca din tinerete in lupta impotriva comunizarii tarii. Trecusera pe Calea Regala impusa de Carol II, crezand ca-i doar o etapa pasagera, in conditiile imi­nen­tei conflagratii mondiale. Amandoi au suferit deziluzii cumplite. Mihail ca exilat, sperand mereu in implicarea puterilor occidentale pentru restabilirea libertatii si democratiei; Nicolae a ramas in Romania, fiind mereu vanat de Securitate, cu tot ce insemna la vremea aceea macularea conditiei uma­ne. O drama de familie, cum au trait-o multi romani, la cumpana dintre epoci!
Mihail Farcasanu a ales exilul nu din teama pentru viata sa, cand afise lipite in tramvaie ii cereau moartea (1945), ca presedinte al Tineretului National Liberal si directorul cotidianului Viitorul, sustinator al guvernului condus de generalul Radescu, pana la demiterea acestuia si venirea la putere a lui Petru Groza. Dincolo de publicistica anticomunista, el se remarcase ca scriitor, prin lucrarea Monarhia sociala, teza de doctorat publicata in 1940, prin volumul "Scrisori catre tineretul roman" (1946) si mai ales datorita romanului "Frunzele nu mai sunt aceleasi" (semnat cu pseudonimul Mihail Villara) interzis de noua cenzura. Lantul enkavedist se strangea in jurul sau, emigrarea devenind singura scapare. S-a opus mereu acestei idei, pana cand, marturisea Pia Pillat, prima sa sotie, a apelat la "un adevarat santaj, ca sa-l determine sa plece in exil, in loc sa moara in inchisoare. Cand, in fine, a ajuns in America, i se parea ca nu a facut altceva decat sa se puna la adapost. Asta il manca pe el in suflet si chinul acesta l-a si omorat, in cele din urma".
Mai mare cu aproape patru ani, Nicolae Farcasanu (1904-1984) si-a castigat notorietatea de lider al PNL, dupa absolvirea Facultatii de Drept (1926), ca sef de cabinet al ministrului de Interne I. Gh. Duca, apoi ca judecator si avocat, decan al Baroului Timisoara, de unde a fost mazilit, in 1948. El a infiintat (1933) prima organizatie pe tara a tineretului liberal, elaborand si statutele acesteia, dupa ce fusese deputat de Timis-Torontal si condusese campania electorala a PNL Timisoara. Descendenta dintr-o veche familie boiereasca si activitatea sa politica au atras atentia comunistilor, mai ales in urma fugii fratelui Mihail in strainatate (1946). El n-a vrut sa plece, sperand mereu in "venirea americanilor", care trebuiau sa gaseasca aici, pe langa rezistenta armata din munti, o clasa de intelectuali - liberali si taranisti devotati monarhiei - menita sa restabileasca libertatea si democratia. Crez care i-a adus multi ani de puscarie si de domiciliu obligatoriu, pana in 1964, cand a fost gratiat impreuna cu ceilalti detinuti politici.
Destinul lui Mihail Farcasanu a fost cu totul deosebit. Dincolo de Ocean fiind si cu numeroase relatii in lumea politico-culturala a exilului romanesc din SUA si Europa Occidentala, el s-a angajat
intr-o lupta deschisa impotriva regimului comunist, incepand cu articole virulente, organizand ziare si asociatii ale romanilor liberi din strainatate, pana la a sustine, chiar financiar
, actiunile partizanilor. Incet, incet si-a dat seama ca Vestul nu-i interesat de "eliberarea" Romaniei si s-a retras intr-o tacere sortita sa-i apropie sfarsitul (1987). Cu aproape un deceniu inainte, fratii avusesera posibilitatea sa se revada, la Washington. De la acea intalnire, exista o fotografie-document comentata astfel de Pia Bader Farcasanu, fiica lui Nicolae: "nu tata are expresia unui invingator, ci mult mai mult expresia lui Mihail este aceea a unui invins!". Pentru cel plecat, drumul spre Raiul poporului sau s-a impotmolit in jocul marilor puteri, de-a pacea si razboiul!